[1] Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le.
[2] Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele.
[3] Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine.
[4] Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte.
[5] Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce.
[6] Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
[7] Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.
[8] Că de ai fi voit jertfă, ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.
[9] Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
[10] Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului.
[11] Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.
[12] (Mai-marelui cântăreţilor; un psalm al lui David, când a venit Doig Idumeul şi a vestit lui Saul şi i-a zis: venit-a David în casa lui Abimelec.) Ce te făleşti întru răutate, puternice?
[13] Fărădelege toată ziua, nedreptate a vorbit limba ta; ca un brici ascuţit a făcut vicleşug.
[14] Iubit-ai răutatea mai mult decât bunătatea, nedreptatea mai mult decât a grăi dreptatea.
[15] Iubit-ai toate cuvintele pierzării, limbă vicleană!
[16] Pentru aceasta Dumnezeu te va doborî până în sfârşit, te va smulge şi te va muta din locaşul tău şi rădăcina ta din pământul celor vii.
[17] " Vedea-vor drepţii şi se vor teme şi de el vor râde şi vor zice: ""Iată omul care nu şi-a pus pe Dumnezeu ajutorul lui,
[18] "" Ci a nădăjduit în mulţimea bogăţiei sale şi s-a întărit întru deşertăciunea sa"".
[19] " Dar eu, ca un măslin roditor în casa lui Dumnezeu, am nădăjduit în mila lui Dumnezeu, în veac şi în veacul veacului.
[20] Slăvi-Te-voi în veac, că ai făcut aceasta şi voi aştepta numele Tău, că bun este înaintea cuvioşilor Tăi.
[21] " (Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor, pentru maelet, un instrument muzical; un psalm al priceperii.) Zis-a cel nebun întru inima sa: ""Nu este Dumnezeu!"" Stricatu-s-au şi urâţi s-au făcut întru fărădelegi. Nu este cel ce face bine.
[22] " Domnul din cer a privit peste fiii oamenilor, să vadă de este cel ce înţelege, sau cel ce caută pe Dumnezeu.
[23] Toţi s-au abătut, împreună netrebnici s-au făcut; nu este cel ce face bine, nu este până la unul.
[24] Oare, nu vor cunoaşte, toţi cei ce lucrează fărădelegea? Cei ce mănâncă pe poporul Meu cum mănâncă pâinea,