[1] De multe ori Domnul i-a izbăvit pe ei, dar ei L-au amărât pe El cu sfatul lor şi i-a umilit pentru fărădelegile lor.
[2] Dar Domnul i-a văzut când se necăjeau ei, a auzit rugăciunea lor,
[3] Şi şi-a adus aminte de legământul Lui şi S-a căit după mulţimea milei Sale;
[4] Şi le-a dat să găsească milă înaintea celor ce i-au robit pe ei.
[5] Izbăveşte-ne, Doamne Dumnezeul nostru, şi ne adună din neamuri, ca să lăudăm numele cel sfânt al Tău şi să ne fălim cu lauda Ta.
[6] Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israel, din veac şi până în veac. Tot poporul să zică: Amin. Amin.
[7] Lăudaţi pe Domnul că este bun, că în veac este mila Lui.
[8] Să spună cei izbăviţi de Domnul, pe care i-a izbăvit din mâna vrăjmaşului.
[9] Din ţări i-a adunat pe ei, de la răsărit şi de la apus, de la miazănoapte şi de la miazăzi.
[10] Rătăcit-au în pustie, în pământ fără de apă şi cale spre cetatea de locuit n-au găsit.
[11] Erau flămânzi şi însetaţi; sufletul lor într-înşii se sfârşea;
[12] Dar au strigat către Domnul în necazurile lor şi din nevoile lor i-a izbăvit pe ei
[13] Şi i-a povăţuit pe cale dreaptă, ca să meargă spre cetatea de locuit.
[14] Lăudat să fie Domnul pentru milele Lui, pentru minunile Lui, pe care le-a făcut fiilor oamenilor.
[15] Că a săturat suflet însetat şi suflet flămând a umplut de bunătăţi.
[16] Şedeau în întuneric şi în umbra morţii; erau ferecaţi de sărăcie şi de fier,
[17] Pentru că au amărât cuvintele Domnului şi sfatul Celui Preaînalt au întărâtat.
[18] El a umilit întru osteneli inima lor; slăbit-au şi nu era cine să le ajute;
[19] Dar au strigat către Domnul în necazurile lor şi din nevoile lor i-a izbăvit pe ei.
[20] Şi i-a scos pe ei din întuneric şi din umbra morţii şi legăturile lor le-a rupt.
[21] Lăudat să fie Domnul pentru milele Lui, pentru minunile Lui, pe care le-a făcut fiilor oamenilor!
[22] Că a sfărâmat porţi de aramă şi zăvoare de fier a frânt
[23] Şi i-a ajutat să iasă din calea fărădelegii lor, căci pentru fărădelegile lor au fost umiliţi.
[24] Urât-a sufletul lor orice mâncare şi s-au apropiat de porţile morţii.
[25] Dar au strigat către Domnul în necazurile lor şi din nevoile lor i-a izbăvit.
[26] Trimis-a cuvântul Său şi i-a vindecat pe ei şi i-a izbăvit pe ei din stricăciunile lor.
[27] Lăudat să fie Domnul pentru milele Lui, pentru minunile Lui, pe care le-a făcut fiilor oamenilor!
[28] Şi să-I jertfească Lui jertfă de laudă şi să vestească lucrurile Lui, în bucurie.
[29] Cei ce se coboară la mare în corăbii, cei ce-şi fac lucrarea lor în ape multe,
[30] Aceia au văzut lucrurile Domnului şi minunile Lui întru adânc.
[31] El a zis şi s-a pornit vânt furtunos şi s-au înălţat valurile mării.
[32] Se urcau până la ceruri şi se coborau până în adâncuri, iar sufletul lor întru primejdii încremenea.
[33] Se tulburau şi se clătinau ca un om beat şi toată priceperea lor a pierit.
[34] Dar au strigat către Domnul în necazurile lor şi din nevoile lor ia izbăvit
[35] Şi i-a poruncit furtunii şi s-a liniştit şi au tăcut valurile mării.