[1] Omul în cinste fiind n-a priceput; alăturatu-s-a dobitoacelor celor fără de minte şi s-a asemănat lor.
[2] (Un psalm al lui Asaf.) Dumnezeul dumnezeilor, Domnul a grăit şi a chemat pământul,
[3] De la răsăritul soarelui până la apus. Din Sion este strălucirea frumuseţii Lui.
[4] Dumnezeu strălucit va veni, Dumnezeul nostru, şi nu va tăcea. Foc înaintea Lui va arde şi împrejurul Lui vifor mare.
[5] Chema-va cerul de sus şi pământul, ca să judece pe poporul Său.
[6] Adunaţi-I Lui pe cuvioşii Lui, pe cei ce au făcut legământ cu El pentru jertfe.
[7] Şi vor vesti cerurile dreptatea Lui, că Dumnezeu judecător este.
[8] " ""Ascultă, poporul Meu şi-ţi voi grăi ţie, Israele!... Şi voi mărturisi ţie: Dumnezeu, Dumnezeul tău sunt Eu.
[9] " Nu pentru jertfele tale te voi mustra, iar arderile de tot ale tale înaintea Mea sunt pururea.