<Psalmi 142

[1] Căci ele sunt ca o cunună pe capul tău Şi ca o salbă împrejurul gâtului tău.

[2] Fiul meu, de voiesc păcătoşii să te ademenească, nu te învoi,

[3] " Dacă-ţi spun: ""Vino cu noi, să ne punem la pândă, ca să vărsăm sânge, să întindem curse fără cuvânt celui neprihănit,

[4] " Să-i înghiţim de vii ca locuinţa morţilor, şi întregi, ca pe cei ce se coboară în mormânt.

[5] Să punem stăpânire pe tot felul de lucruri scumpe, să ne umplem de pradă casele noastre,

[6] " Fii părtaş la obştea noastră, o singură pungă fi-va pentru toţi!""

[7] " Fiul meu, nu te întovărăşi cu ei pe cale; abate piciorul tău din cărarea lor,