[1] Prin înţelepciune, Domnul a întemeiat pământul, iar prin înţelegere a întărit cerurile.
[2] Prin ştiinţa Sa a deschis adâncurile şi norii picură rouă.
[3] Fiul meu, să nu se depărteze acestea dinaintea ochilor tăi; păstrează înţelepciunea şi buna chibzuială,
[4] Căci ele sunt viaţa sufletului tău şi podoabă pentru gâtul tău.
[5] Atunci tu vei merge fără teamă pe calea ta şi piciorul tău nu se va poticni.
[6] De te culci, nu-ţi va fi teamă, iar de adormi, somnul tău va fi dulce.
[7] Să nu te temi de frica fără veste şi nici de vreo năvală a celor păcătoşi,
[8] Că Domnul este nădejdea ta şi va feri piciorul tău de cursă.
[9] Nu zăbovi a face bine celui ce are nevoie, când ai putinţa să-i ajuţi.
[10] " Nu spune aproapelui tău: ""Du-te şi vino, mâine îţi voi da!"", când poţi să-i dai acum.
[11] " Nu pune la cale răul împotriva aproapelui tău, când el locuieşte fără grijă lângă tine.
[12] Nu te certa cu nimeni fără pricină, de vreme ce nu ţi-a făcut nici un rău.
[13] Nu râvni să fii ca omul silnic şi nu alege nici una din căile lui;
[14] Căci omul cu gând rău este urât de Domnul, iar de cei drepţi El este mai aproape.
[15] Domnul blesteamă casa celui fără de lege şi binecuvântează adăposturile celor drepţi.
[16] De cei batjocoritori El râde, iar celor smeriţi le dă har.
[17] Cei înţelepţi vor moşteni mărirea, iar cei nebuni vor avea parte de ocară.
[18] Ascultaţi, fiilor, învăţătura tatălui şi luaţi aminte să cunoaşteţi buna chibzuială,
[19] Căci eu vă dau învăţătură bună: Nu părăsiţi povaţa mea.
[20] Căci şi eu am fost fecior la tatăl meu, singur, şi cu duioşie iubit la mama mea