[1] Bildad către Şuah a luat cuvîntul şi a zis:
[2] ,,Pînă cînd vrei să vorbeşti astfel, şi pînă cînd vor fi cuvintele gurii tale ca un vînt puternic?
[3] Oare va răsturna Dumnezeu dreptul? Sau va răsturna Cel Atotputernic dreptatea?
[4] Dacă fiii tăi au păcătuit împotriva Lui, i -a dat pe mîna păcatului.
[5] Dar tu, dacă alergi la Dumnezeu, dacă rogi pe Cel Atot puternic,
[6] dacă eşti curat şi fără prihană, atunci negreşit, El va veghea asupra ta, şi va da înapoi fericirea locuinţei tale nevinovate.
[7] Vechea ta propăşire va fi mică faţă de cea de mai tîrziu. Învăţăminte din păţania celor dinainte.
[8] Întreabă pe cei din neamurile trecute, şi ia aminte la păţania părinţilor lor. -
[9] Căci noi sîntem de ieri, şi nu ştim nimic, zilele noastre pe pămînt nu sînt decît o umbră. -
[10] Ei te vor învăţa, îţi vor vorbi, şi vor scoate din inima lor aceste cuvinte:
[11] ,Creşte papura fără baltă? Creşte trestia fără umezeală?
[12] Fiind încă verde şi fără să se taie, ea se usucă mai repede decît toate ierburile.
[13] Aşa se întîmplă tuturor celor ce uită pe Dumnezeu, şi nădejdea celui nelegiuit va peri.
[14] Încrederea lui este zdrobită, şi sprijinul lui este o pînză de păianjen.
[15] Se bizuie pe casa lui, dar nu este tare; se prinde de ea, dar nu ţine.
[16] Cum dă soarele, înverzeşte, îşi întinde ramurile peste grădina sa,
[17] îşi împleteşte rădăcinile printre pietre, pătrunde pînă în ziduri.
[18] Dar dacă -l smulgi din locul în care stă, locul acesta se leapădă de el şi zice:,Nu ştiu să te fi cunoscut vreodată!`
[19] Iată, aşa sînt desfătările pe cari i le aduc căile vieţii lui; apoi din acelaş pămînt răsar alţii după el.
[20] Nu, Dumnezeu nu leapădă pe omul fără prihană, şi nu ocroteşte pe cei răi.
[21] Ba încă, El îţi umple gura cu strigăte de bucurie, şi buzele cu cîntări de veselie.
[22] Vrăjmaşii tăi vor fi acoperiţi de ruşine, iar cortul celor răi va pieri.```