Skip to content
Opens in a new window

[1] Iov a luat din nou cuvîntul în pilde, şi a zis:

[2] ,,Oh! cum nu pot să fiu ca în lunile trecute, ca în zilele cînd mă păzea Dumnezeu,

[3] cînd candela Lui strălucea deasupra capului meu, şi Lumina lui mă călăuzea în întunerec!

[4] Cum nu sînt ca în zilele puterii mele, cînd Dumnezeu veghea ca un prieten peste cortul meu,

[5] cînd Cel Atotputernic încă era cu mine, şi cînd copiii mei stăteau în jurul meu;

[6] cînd mi se scăldau paşii în smîntînă, şi stînca vărsa lîngă mine pîraie de untdelemn!

[7] Dacă ieşeam să mă duc la poarta cetăţii, şi dacă îmi pregăteam un scaun în piaţă,

[8] tinerii se trăgeau înapoi la apropierea mea, bătrînii se sculau şi stăteau în picioare.

[9] Mai marii îşi opriau cuvîntările, şi îşi puneau mîna la gură.

[10] Glasul căpeteniilor tăcea, şi li se lipea limba de cerul gurii.

[11] Urechea care mă auzea, mă numea fericit, ochiul care mă vedea mă lăuda.

[12] Căci scăpam pe săracul care cerea ajutor, şi pe orfanul lipsit de sprijin.

[13] Binecuvîntarea nenorocitului venea peste mine, umpleam de bucurie inima văduvei.

[14] Mă îmbrăcam cu dreptatea şi -i slujeam de îmbrăcăminte, neprihănirea îmi era manta şi turban.

[15] Orbului îi eram ochi, şi şchiopului picior.

[16] Celor nenorociţi le eram tată, şi cercetam pricina celui necunoscut.

[17] Rupeam falca celui nedrept, şi -i smulgeam prada din dinţi.

[18] Atunci ziceam:,În cuibul meu voi muri, zilele mele vor fi multe ca nisipul.

[19] Apa va pătrunde în rădăcinile mele, roua va sta toată noaptea peste ramurile mele.

[20] Slava mea va înverzi neîncetat, şi arcul îmi va întineri în mînă.`

[21] Oamenii mă ascultau şi aşteptau, tăceau înaintea sfaturilor mele.

[22] După cuvîntările mele, niciunul nu răspundea, şi cuvîntul meu era pentru toţi o rouă binefăcătoare.

[23] Mă aşteptau ca pe ploaie, căscau gura ca după ploaia de primăvară.

[24] Cînd li se muia inima, le zîmbeam. şi nu puteau izgoni seninătatea de pe fruntea mea.

[25] Îmi plăcea să mă duc la ei, şi mă aşezam în fruntea lor; eram ca un împărat în mijlocul unei oştiri, ca un mîngîietor lîngă nişte întristaţi.

Iov — Chapters