[1] Argintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.
[2] Ferul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.
[3] Omul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.
[4] Sapă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.
[5] Pămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,
[6] pietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.
[7] Pasărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,
[8] cele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.
[9] Omul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.
[10] Sapă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.
[11] Opreşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.
[12] Dar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?
[13] Omul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.
[14] Adîncul zice:,Nu este în mine`, şi marea zice:,Nu este la mine.`;
[15] Ea nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;
[16] nu se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.
[17] Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.
[18] Mărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.
[19] Topazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.
[20] De unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?
[21] Este ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.
[22] Adîncul şi moartea zic:,Noi am auzit vorbindu-se de ea.`
[23] Dumnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.
[24] Căci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.
[25] Cînd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,
[26] cînd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,
[27] atunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.
[28] Apoi a zis omului:,Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`