[1] Acum dar, Iov, ascultă cuvîntările mele, ia aminte la toate cuvintele mele!
[2] Iată, deschid gura, şi mi se mişcă limba în cerul gurii.
[3] Cu curăţie de inimă voi vorbi, buzele mele vor spune adevărul curat:
[4] Duhul lui Dumnezeu m'a făcut, şi suflarea Celui Atotputernic îmi dă viaţă.
[5] Dacă poţi, răspunde-mi, apără-ţi pricina, fii gata!
[6] Înaintea lui Dumnezeu eu sînt semenul tău, şi eu ca şi tine am fost făcut din noroi.
[7] Astfel frica de mine nu te va turbura, şi greutatea mea nu te va copleşi.
[8] Dar tu ai spus în auzul meu, şi am auzit sunetul cuvintelor tale:
[9] ,Sînt curat, sînt fără păcat, sînt fără prihană, nu este fărădelege în mine.
[10] Şi Dumnezeu caută pricină de ură împotriva mea, mă socoteşte vrăjmaş al Lui;
[11] îmi pune picioarele în butuci, îmi pîndeşte toate mişcările.`
[12] Îţi voi răspunde că aici n'ai dreptate, căci Dumnezeu este mai mare decît omul.
[13] Vrei dar să te cerţi cu El, pentrucă nu dă socoteală fiecăruia de faptele Lui?
[14] Dumnezeu vorbeşte însă, cînd într'un fel, cînd într'altul. dar omul nu ia seama.
[15] El vorbeşte prin visuri, prin vedenii de noapte, cînd oamenii sînt cufundaţi într'un somn adînc, cînd dorm în patul lor.
[16] Atunci El le dă înştiinţări, şi le întipăreşte învăţăturile Lui,
[17] ca să abată pe om de la rău, şi să -l ferească de mîndrie,
[18] ca să -i păzească sufletul de groapă şi viaţa de loviturile săbiei.
[19] Şi prin durere este mustrat omul în culcuşul lui, cînd o luptă necurmată îi frămîntă oasele.
[20] Atunci îi este greaţă de pîne, chiar şi de bucatele cele mai alese.
[21] Carnea i se prăpădeşte şi piere, oasele cari nu i se vedeau rămîn goale;
[22] sufletul i se apropie de groapă, şi viaţa de vestitorii morţii.
[23] Dar dacă se găseşte un înger mijlocitor pentru el, unul din miile acelea, cari vestesc omului calea pe care trebuie s'o urmeze,
[24] Dumnezeu Se îndură de el şi zice îngerului:,Izbăveşte -l, ca să nu se pogoare în groapă; am găsit un preţ de răscumpărare pentru el!`
[25] Şi atunci carnea lui se face mai fragedă ca în copilărie, se întoarce la zilele tinereţei lui.
[26] Se roagă lui Dumnezeu, şi Dumnezeu îi este binevoitor, îl lasă să -I vadă Faţa cu bucurie, şi -i dă înapoi nevinovăţia.
[27] Atunci el cîntă înaintea oamenilor, şi zice:,Am păcătuit, am călcat dreptatea, şi n'am fost pedepsit după faptele mele;
[28] Dumnezeu mi -a izbăvit sufletul ca să nu intre în groapă, şi viaţa mea vede lumina!`
[29] Iată, acestea le face Dumnezeu, de două ori, de trei ori, omului,
[30] ca să -l ridice din groapă, ca să -l lumineze cu lumina celor vii.
[31] Ia aminte, Iov, şi ascultă-mă! Taci, şi voi vorbi!
[32] Dacă ai ceva de spus, răspunde-mi! Vorbeşte, căci aş vrea să-ţi dau dreptate.
[33] Dacă n'ai nimic de zis, ascultă-mă! Taci, şi te voi învăţa înţelepciunea.``