[1] " Cum ştii tu să sfătuieşti pe cel lipsit de înţelepciune şi ce belşug de ştiinţă ai dat pe faţă?
[2] Către cine ai îndreptat tu cuvintele tale şi al cui duh grăia prin gura ta?
[3] Înaintea lui Dumnezeu, umbrele răposaţilor tremură sub pământ, iar apele şi vietăţile din ape se înspăimântă.
[4] Împărăţia morţilor este goală înaintea Lui şi adâncul este fără acoperiş.
[5] El întinde miazănoaptea peste genune; El spânzură pământul pe nimic.
[6] El închide apele în norii Săi şi norii nu se rup sub greutatea apelor.
[7] El acoperă faţa lunii pline, desfăşurând asupra ei norii Săi.
[8] El a tras un cerc pe suprafaţa apelor, până la hotarul dintre lumină şi întuneric.
[9] Stâlpii cerului se clatină şi se înspăimântă la mustrarea Lui.
[10] Cu puterea Lui El a despicat marea şi cu înţelepciunea Lui a sfărâmat furia ei.
[11] Suflarea Lui înseninează cerurile şi mâna Lui străpunge şarpele fugar!
[12] " Şi dacă acestea sunt marginile din afară ale înfăptuirilor Sale, cât de puţin lucru este ceea ce străbate până la noi! Dar tunetul puterii Sale, cine ar putea să-l înţeleagă?""
[13] " Dar Iov a mers mai departe cu pildele lui şi a zis:
[14] " ""Viu este Dumnezeu Care a dat la o parte dreptatea mea! Viu este Cel Atotputernic Care a împovărat sufletul meu!
[15] " Câtă vreme duhul meu va fi întreg în mine şi suflarea lui Dumnezeu în pieptul meu,
[16] Buzele mele nu vor rosti nici un neadevăr şi limba mea nu va grăi nici o minciună!
[17] Departe de mine gândul să vă dau dreptate! Până când o fi să-mi dau duhul nu mă voi lepăda de nevinovăţia mea.
[18] Ţin cu tărie la dreptatea mea şi nu voi lăsa-o să-mi scape; inima mea nu se ruşinează de zilele pe care le-am trăit.
[19] Duşmanul meu să aibă partea nelegiuitului şi cel ce este împotriva mea să aibă partea celui ce lucrează nedreptatea!
[20] Care este nădejdea unui înrăit, când el se roagă şi îşi ridică sufletul către Dumnezeu?
[21] Aude oare Dumnezeu strigarea lui, când dă peste el vreo nenorocire?
[22] Este oare Cel Atotputernic desfătarea lui? Cheamă el în toată vremea numele lui Dumnezeu?
[23] Voiesc să vă învăţ căile lui Dumnezeu şi ceea ce este în gândul Celui Atotputernic nu vreau să vă ascund.
[24] Şi dacă voi toţi aţi dovedit-o (ca şi mine), atunci pentru ce vorbiţi în zadar?
[25] Iată partea pe care Dumnezeu o păstrează celui rău şi moştenirea pe care asupritorii vor primi-o de la Cel Atotputernic.
[26] Dacă fiii săi sunt numeroşi, sunt pentru tăişul sabiei şi odraslele lui nu au atâta pâine cât să se sature:
[27] Câţi mai scapă dintre ai lui vor muri de ciumă şi văduvele lor nu-i vor jeli.
[28] Dacă adună bani mulţi ca nisipul şi grămădeşte veşminte multe ca noroiul,
[29] Poate să le grămădească, dar cu ele se va îmbrăca un om fără prihană şi de toţi banii lui va avea parte unul cu inima curată.
[30] Casa pe care şi-a zidit-o este casa unei molii şi ca o colibă pe care şi-o face un pândar.