[1] " Că a zis în inima lui: ""Uitat-a Dumnezeu! Întors-a faţa Lui, ca să nu vadă până în sfârşit!""
[2] " Scoală-Te, Doamne, Dumnezeul meu, înalţă-se mâna Ta, nu uita pe săracii Tăi până în sfârşit!
[3] Pentru ce a mâniat necredinciosul pe Dumnezeu? Că a zis în inima lui: Domnul nu va cerceta!
[4] Vezi, pentru că Tu priveşti la necazuri şi la durere, ca să le iei în mâinile Tale; căci în Tine se încrede săracul, iar orfanului Tu i-ai fost ajutor.
[5] Zdrobeşte braţul celui păcătos şi rău, păcatul lui va fi căutat şi nu se va afla.
[6] Împărăţi-va Domnul în veac şi în veacul veacului! Pieriţi neamuri din pământul Lui.
[7] Dorinţa săracilor a auzit-o Domnul; la râvna inimii lor a luat aminte urechea Ta.
[8] Judecă pe sărac şi pe smerit, ca să nu se mai mândrească omul pe pământ.
[9] " (Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor.) În Domnul am nădăjduit. Cum veţi zice sufletului meu: ""Mută-te în munţi, ca o pasăre?""
[10] " Că iată păcătoşii au încordat arcul, au gătit săgeţi în tolbă, ca să săgeteze în întuneric pe cei drepţi la inimă.
[11] Că au surpat ceea ce ai aşezat; dar dreptul ce a făcut?
[12] Domnul este în locaşul cel sfânt al Său, Domnul în cer are scaunul Său. Ochii Lui spre sărac privesc, genele Lui cercetează pe fiii oamenilor.
[13] Domnul cercetează pe cel drept şi pe cel necredincios; iar pe cel ce iubeşte nedreptatea îl urăşte sufletul Său.
[14] Va ploua peste păcătoşi laţuri, foc şi pucioasă; iar suflare de vifor este partea paharului lor.
[15] Că drept este Domnul şi dreptatea a iubit şi faţa Lui spre cel drept priveşte.
[16] (Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor, pentru instrumente cu opt coarde.) Mântuieşte-mă, Doamne, că a lipsit cel cuvios, că s-a împuţinat adevărul de la fiii oamenilor.
[17] Deşertăciuni a grăit fiecare către aproapele său, buze viclene în inimă şi în inimă rele au grăit.
[18] Pierde-va Domnul toate buzele cele viclene şi limba cea plină de mândrie.
[19] " Pe cei ce au zis: ""Cu limba noastră ne vom mări, căci buzele noastre la noi sunt; cine ne este Domn?""
[20] " Pentru necazul săracilor şi suspinul nenorociţilor, acum Mă voi scula, zice Domnul; le voi aduce lor mântuirea şi le voi vorbi pe faţă.
[21] Cuvintele Domnului, cuvinte curate, argint lămurit în foc, curăţat de pământ, curăţat de şapte ori.
[22] Tu, Doamne, ne vei păzi şi ne vei feri de neamul acesta în veac.
[23] Căci, atunci când se ridică sus oamenii de nimic, nelegiuiţii mişună pretutindeni.
[24] (Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor.) Până când, Doamne, mă vei uita până în sfârşit? Până când vei întoarce faţa Ta de la mine?
[25] Până când voi grămădi gânduri în sufletul meu, durere în inima mea ziua şi noaptea? Până când se va înălţa vrăjmaşul meu împotriva mea?
[26] Caută, auzi-mă, Doamne, Dumnezeul meu, luminează ochii mei, ca nu cumva să adorm întru moarte,
[27] " Ca nu cumva să zică vrăjmaşul meu: ""Întăritu-m-am asupra lui"". Cei ce mă necăjesc se vor bucura de mă voi clătina.
[28] " Iar eu spre mila Ta am nădăjduit; bucura-se-va inima mea de mântuirea Ta;
[29] Cânta-voi Domnului, Celui ce mi-a făcut bine şi voi cânta numele Domnului Celui Preaînalt.
[30] " (Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor.) Zis-a cel nebun în inima sa: ""Nu este Dumnezeu!"" Stricatu-s-au oamenii şi urâţi s-au făcut întru îndeletnicirile lor. Nu este cel ce face bunătate, nu este până la unul.
[31] " Domnul din cer a privit peste fiii oamenilor, să vadă de este cel ce înţelege, sau cel ce caută pe Dumnezeu.
[32] Toţi s-au abătut, împreună netrebnici s-au făcut; nu este cel ce face bunătate, nu este până la unul.
[33] Oare, nu se vor înţelepţi toţi cei ce lucrează fărădelegea? Cei ce mănâncă pe poporul Meu ca pâinea, pe Domnul nu L-au chemat.
[34] Acolo s-au temut de frică, unde nu era frică, că Dumnezeu este cu neamul drepţilor.
[35] Săracul nădăjduieşte în Domnul şi voi aţi râs de nădejdea lui, zicând: Cine va da din Sion mântuire lui Israel?
[36] Dar când va întoarce Domnul pe cei robiţi ai poporului Său, bucura-se-va Iacob şi se va veseli Israel.
[37] (Un psalm al lui David.) Doamne, cine va locui în locaşul Tău şi cine se va sălăşlui în muntele cel sfânt al Tău?