[1] Tu nu dădeai să bea celui însetat şi nu dădeai să mănânce celui flămând;
[2] Cel cu pumnul tare cotropeşte pământul şi cel cu trecere îl ia, în stăpânire.
[3] Goneai de la pragul tău pe văduve cu mâinile goale şi braţele celor orfani tu le sfărâmai.
[4] Acesta este cuvântul pentru care laţuri te înconjoară şi spaimele te-au apucat dintr-o dată.
[5] Lumina s-a stins pentru tine şi nu mai vezi şi o apă revărsată te-a dat la fund.
[6] Dumnezeu nu este El oare mai presus de ceruri? Priveşte în sus spre stele cât de sus sunt ele!
[7] Tu ai zis: Ce ştie Dumnezeu! Judecă El oare prin umbră?
[8] Norii sunt ca o perdea în faţa Lui şi El nu poate să vadă; El se plimbă numai de jur împrejurul cerurilor.
[9] Voieşti tu să urmezi pe străvechea cale pe care au bătătorit-o oamenii cei fără de lege?
[10] Cei ce au fost măturaţi înainte de vreme, când un fluviu s-a rostogolit peste temeliile lor,
[11] " Şi ei ziceau lui Dumnezeu: ""În lături de la noi! Şi ce poate să ne facă Cel Atotputernic?""
[12] " Dar tocmai El umpluse casele lor de bunătăţi, însă sfatul celor răi rămânea departe de Dumnezeu.
[13] Cei drepţi se uită şi se bucură, iar cel nevinovat râde de ei.
[14] Iată, avuţia lor a nimicit-o şi focul a mistuit toată strânsura lor!
[15] Împacă-te cu Dumnezeu şi cazi la pace. Atunci bine va fi de tine.
[16] Primeşte, te rog, învăţătură din gura Lui şi pune la inimă cuvintele Lui;
[17] Dacă te întorci la Cel puternic şi te smereşti, dacă depărtezi nedreptatea de cortul tău,
[18] Atunci aurul tău îl vei preţui drept ţărână şi comorile Ofirului drept pietricele,
[19] Pentru că Cel Atotputernic va fi pentru tine sloi de aur şi grămezi de argint.
[20] Atunci tu te vei desfăta întru Cel Atotputernic şi ridica-vei faţa ta către Dumnezeu.
[21] Tu vei chema numele Lui şi El te va auzi şi tu vei împlini juruinţele tale.
[22] Când te vei hotărî să faci un lucru, lucrul îl vei izbuti şi lumina va străluci pe toate drumurile tale,
[23] Fiindcă Dumnezeu smereşte pe mândri şi mândria, şi mântuieşte pe acela care-şi pleacă ochii în pământ.
[24] " El izbăveşte pe cel nevinovat şi tu la fel vei scăpa, când mâinile tale vor fi curate"".
[25] " Dar Iov iarăşi a vorbit şi a zis:
[26] " ""Şi de data aceasta plângerea mea este luată tot ca răzvrătire şi totuşi mâna mea de-abia înăbuşe suspinele mele.