[1] Adu-ţi aminte de îndurările şi milele Tale, Doamne, că din veac sunt.
[2] Păcatele tinereţilor mele şi ale neştiinţei mele nu le pomeni. După mila Ta pomeneşte-mă Tu, pentru bunătatea Ta, Doamne.
[3] Bun şi drept este Domnul, pentru aceasta lege va pune celor ce greşesc în cale.
[4] Îndrepta-va pe cei blânzi la judecată, învăţa-va pe cei blânzi căile Sale.
[5] Toate căile Domnului sunt milă şi adevăr pentru cei ce caută aşezământul Lui şi mărturiile Lui.
[6] Pentru numele Tău, Doamne, curăţeşte păcatul meu că mult este.
[7] Cine este omul cel ce se teme de Domnul? Lege va pune lui în calea pe care a ales-o.
[8] Sufletul lui întru bunătăţi se va sălăşlui şi seminţia lui va moşteni pământul.
[9] Domnul este întărirea celor ce se tem de El, aşezământul Lui îl va arăta lor.
[10] Ochii mei sunt pururea spre Domnul că El va scoate din laţ picioarele mele.
[11] Caută spre mine şi mă miluieşte, că părăsit şi sărac sunt eu.
[12] Necazurile inimii mele s-au înmulţit; din nevoile mele scoate-mă.
[13] Vezi smerenia mea şi osteneala mea şi-mi iartă toate păcatele mele.
[14] Vezi pe vrăjmaşii mei că s-au înmulţit şi cu ură nedreaptă m-au urât.
[15] Păzeşte sufletul meu şi mă izbăveşte, ca să nu mă ruşinez că am nădăjduit în Tine.
[16] Cei fără răutate şi cei drepţi s-au lipit de mine, că Te-am aşteptat, Doamne.
[17] Izbăveşte, Dumnezeule, pe Israel din toate necazurile lui.
[18] (Un psalm al lui David.) Judecă-mă, Doamne, că eu întru nerăutate am umblat şi în Domnul nădăjduind, nu voi slăbi.
[19] Cercetează-mă, Doamne, şi mă cearcă; aprinde rărunchii şi inima mea.
[20] Că mila Ta este înaintea ochilor mei şi bine mi-a plăcut adevărul Tău.
[21] Nu am şezut în adunarea deşertăciunii şi cu călcătorii de lege nu voi intra.
[22] Urât-am adunarea celor ce viclenesc şi cu cei necredincioşi nu voi şedea.
[23] Spăla-voi întru cele nevinovate mâinile mele şi voi înconjura jertfelnicul Tău, Doamne,
[24] Ca să aud glasul laudei Tale şi să spun toate minunile Tale.
[25] Doamne, iubit-am bunăcuviinţa casei Tale şi locul locaşului slavei Tale.
[26] Să nu pierzi cu cei necredincioşi sufletul meu şi cu vărsătorii de sânge viaţa mea,
[27] Întru ale căror mâini sunt fărădelegi şi dreapta cărora e plină de daruri.
[28] Iar eu întru nerăutatea mea am umblat; izbăveşte-mă, Doamne, şi mă miluieşte,
[29] Căci piciorul meu a stat întru dreptate; întru adunări Te voi binecuvânta, Doamne.
[30] (Un psalm al lui David; mai înainte de ungere.) Domnul este luminarea mea şi mântuirea mea; de cine mă voi teme? Domnul este apărătorul vieţii mele; de cine mă voi înfricoşa?
[31] Când se vor apropia de mine cei ce îmi fac rău, ca să mănânce trupul meu; cei ce mă necăjesc şi vrăjmaşii mei, aceia au slăbit şi au căzut.
[32] De s-ar rândui împotriva mea oştire, nu se va înfricoşa inima mea; de s-ar ridica împotriva mea război, eu în El nădăjduiesc.
[33] Una am cerut de la Domnul, pe aceasta o voi căuta: să locuiesc în casa Domnului în toate zilele vieţii mele, ca să văd frumuseţea Domnului şi să cercetez locaşul Lui.
[34] Că Domnul m-a ascuns în cortul Lui în ziua necazurilor mele; m-a acoperit în locul cel ascuns al cortului Lui; pe piatră m-a înălţat.