[1] " Mulţi zic sufletului meu: ""Nu este mântuire lui, întru Dumnezeul lui! ""
[2] " Iar Tu, Doamne, sprijinitorul meu eşti, slava mea şi Cel ce înalţi capul meu.
[3] Cu glasul meu către Domnul am strigat şi m-a auzit din muntele cel sfânt al Lui.
[4] Eu m-am culcat şi am adormit; sculatu-m-am, că Domnul mă va sprijini.
[5] Nu mă voi teme de mii de popoare, care împrejur mă împresoară.
[6] Scoală, Doamne, mântuieşte-mă, Dumnezeul meu, că Tu ai bătut pe toţi cei ce mă vrăjmăşesc în deşert; dinţii păcătoşilor ai zdrobit.
[7] A Domnului este mântuirea şi peste poporul Tău, binecuvântarea Ta.
[8] (Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor pentru instrumente cu coarde.) Când Te-am chemat, m-ai auzit, Dumnezeul dreptăţii mele! Întru necaz m-ai desfătat! Milostiveşte-Te spre mine şi ascultă rugăciunea mea.
[9] Fiii oamenilor, până când grei la inimă? Pentru ce iubiţi deşertăciunea şi căutaţi minciuna?
[10] Să ştiţi că minunat a făcut Domnul pe cel cuvios al Său; Domnul mă va auzi când voi striga către Dânsul.
[11] Mâniaţi-vă, dar nu greşiţi; de cele ce ziceţi în inimile voastre, întru aşternuturile voastre, vă căiţi.
[12] Jertfiţi jertfa dreptăţii şi nădăjduiţi în Domnul.
[13] " Mulţi zic: ""Cine ne va arăta nouă cele bune?"" Dar s-a însemnat peste noi lumina feţei Tale, Doamne!
[14] " Dat-ai veselie în inima mea, mai mare decât veselia pentru rodul lor de grâu, de vin şi de untdelemn ce s-a înmulţit.