[1] A înjunghiat vite pentru ospăţ, a pregătit vinul cu mirodenii şi a întins masa sa.
[2] Ea a trimis slujnicele sale să strige pe vârfurile dealurilor cetăţii:
[3] " ""Cine este neînţelept să intre la mine!"" Şi celor lipsiţi de buna-chibzuială le zice:
[4] "" ""Veniţi şi mâncaţi din pâinea mea şi beţi din vinul pe care eu l-am amestecat cu mirodenii.
[5] "" Părăsiţi neînţelepciunea ca să rămâneţi cu viaţă şi umblaţi pe calea cea dreaptă a priceperii!""
[6] " Cel ce ceartă pe batjocoritor îşi atrage dispreţul, şi cel ce dojeneşte pe cel fără de lege îşi atrage ocara.
[7] Nu certa pe cel batjocoritor ca să nu te urască; dojeneşte pe cel înţelept, şi el te va iubi.
[8] Dă sfat celui înţelept, şi el se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel drept, şi el îşi va spori ştiinţa lui.
[9] Începutul înţelepciunii este frica de Dumnezeu şi priceperea este ştiinţa Celui Sfânt.
[10] Căci prin Domnul se vor înmulţi zilele tale şi se vor adăuga ţie ani de viaţă.
[11] Dacă tu eşti înţelept, eşti înţelept pentru tine, şi dacă eşti batjocoritor, singur vei purta ponosul.
[12] Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic.
[13] Ea stă la uşa casei sale, pe un scaun înalt şi strigă,
[14] Ca să poftească pe cei ce trec pe drum şi pe cei ce merg pe calea lor fără să se abată:
[15] " ""Cine este neînţelept să intre la mine!"" Şi celui lipsit de buna-chibzuială îi zice:
[16] "" ""Apa furată e mai plăcută şi pâinea mâncată pe furiş are gust mai bun"".
[17] " Şi omul nu ştie că acolo sunt numai umbre, iar cei pe care îi pofteşte nebunia se află de mult în adâncurile şeolului (locuinţa morţilor).
[18] Pildele lui Solomon. Fiul înţelept înveseleşte pe tatăl său, iar cel nebun este supărarea maicii lui.
[19] Nu sunt de nici un folos comorile dobândite prin fărădelege; numai dreptatea scapă de la moarte.
[20] Domnul nu lasă să piară de foame sufletul celui drept; însă el respinge lăcomia celor fără de lege.
[21] Mâna leneşilor pricinuieşte sărăcie, iar mâna celor înţelepţi adună avuţii.
[22] Cel ce adună în timpul verii este un om prevăzător, iar cel care doarme în vremea secerişului este de ocară.
[23] Binecuvântarea Domnului vine pe capul celui drept, iar ocara acoperă faţa celor fără de lege.