[1] Dreptul ia aminte la casa celui nelegiuit. Dumnezeu prăbuşeşte pe cei fără de lege în nenorocire.
[2] Cine îşi astupă urechea la strigătul celui sărman şi el, când va striga, nu i se va răspunde.
[3] Un dar făcut într-ascuns potoleşte mânia şi un plocon scos din sân, o mânie puternică.
[4] Dreptul tresaltă de bucurie când poate să pună în faptă dreptatea, iar spaima e pentru cei ce săvârşesc fărădelegea.
[5] Un om care rătăceşte de pe drumul înţelepciunii, se va odihni curând în adunarea celor morţi.
[6] Cel ce iubeşte veselia va duce lipsă; cel căruia îi place vinul şi miresmele nu se îmbogăţeşte.
[7] Nelegiuitul slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel drept şi vicleanul pentru cel fără prihană.
[8] Mai bine să locuieşti în pustiu decât cu o femeie certăreaţă şi supărăcioasă.
[9] Comori de preţ şi untdelemn (se găsesc) în casa celui înţelept, dar omul cel nebun le risipeşte.
[10] Cel ce umblă în calea dreptăţii şi a milei află viaţă, dreptate şi mărire.
[11] Înţeleptul ia cu luptă cruntă cetatea vitejilor şi răstoarnă întăriturile în care ei îşi puneau nădejdea.
[12] Cel ce-şi păzeşte gura şi limba lui îşi păzeşte sufletul lui de primejdie.
[13] Cine este semeţ şi îngâmfat se cheamă batjocoritor; acela se poartă cu prisos de trufie.
[14] Pofta celui leneş îl omoară, căci mâinile nu voiesc să lucreze.
[15] Mereu cel fără de lege pofteşte, iar cel drept dă şi nu se zgârceşte.
[16] Jertfa celor nelegiuiţi este urâciune pentru Domnul, mai cu seamă când o aduc pentru o faptă ruşinoasă.
[17] Martorul mincinos va pieri, iar omul care ascultă va putea vorbi totdeauna.
[18] Răufăcătorul are o privire neruşinată, iar omul cel drept îşi ia aminte la purtarea lui.
[19] Nu este nici înţelepciune, nici pricepere şi nici sfat care să aibă putere înaintea Domnului.
[20] Calul este gata pentru ziua de război, însă biruinţa vine de la Domnul.
[21] Un nume (bun) este mai de preţ decât bogăţia; cinstea este mai preţioasă decât argintul şi decât aurul.
[22] Bogatul şi săracul se întâlnesc unul cu altul; dar Cine i-a făcut este Domnul.
[23] Cel iscusit vede nenorocirea şi se ascunde, cei simpli trec mai departe şi suferă.
[24] Rodul umilinţei şi a temerii de Dumnezeu sunt: bogăţia, mărirea şi viaţa.
[25] Mărăcini şi curse sunt în calea celui viclean; cel ce îşi fereşte sufletul lui sa dă la o parte de ele.
[26] Deprinde pe tânăr cu purtarea pe care trebuie s-o aibă; chiar când va îmbătrâni nu se va abate de la ea.
[27] Bogatul stăpâneşte pe cei săraci, şi cel ce împrumută este slujitor celui de la care se împrumută.
[28] Cel ce seamănă nedreptatea seceră nenorocire, iar toiagul mâniei lui îl va bate pe el.