Skip to content
Opens in a new window
Listen to this chapter • 6:09

[1] Pe când mulţimea se îmbulzea în jurul lui şi asculta cuvântul lui Dumnezeu, iar El stătea pe malul lacului Ghenezaret,

[2] Iisus a văzut două bărci oprite lângă ţărm. Pescarii coborâseră din ele şi îşi spălau mrejele.

[3] Urcând într-una din ele, care era a lui Simon, i-a cerut să o îndepărteze puţin de ţărm. Apoi s-a aşezat şi a început să înveţe din barcă mulţimile.

[4] După ce a terminat de vorbit i-a spus lui Simon: „Ieşi din nou la apă adâncă şi aruncaţi-vă mrejele pentru pescuit.”

[5] Dar Simon i-a răspuns: „Stăpâne, toată noaptea ne-am trudit şi n-am prins nimic, dar la cuvântul tău voi arunca mrejele.”

[6] Şi, făcând aşa, au prins atât de mulţi peşti încât se rupeau mrejele.

[7] Le-au făcut semn tovarăşilor lor, care erau în cealaltă barcă să vină să-i ajute. Au venit şi au umplut ambele bărci încât erau gata să se scufunde.

[8] Văzând aceasta, Simon Petru a căzut la picioarele lui Iisus şi a spus: „Îndepărtează-te de mine, Doamne, căci sunt un om păcătos”;

[9] fiindcă îi cuprinsese spaima pe el şi pe cei care erau cu el din cauza pescuitului pe care îl făcuseră;

[10] la fel şi pe Iacov şi Ioan, fiii lui Zebedeu, care erau tovarăşii lui Simon. Dar Iisus i-a zis lui Simon: „Nu te teme! De acum vei fi pescar de oameni.”

[11] Iar ei, ducând corabia la mal, au lăsat totul şi l-au urmat.

[12] Şi pe când era Iisus într-o cetate, iată, a venit un om plin de lepră; acesta, văzându-l pe Iisus, a căzut cu faţa la pământ şi l-a rugat: „Doamne, dacă vrei poţi să mă curăţeşti.”

[13] Iisus a întins mâna şi l-a atins spunând: „Vreau, curăţeşte-te!” Şi îndată lepra l-a părăsit.

[14] El i-a poruncit să nu spună nimănui şi i-a zis: „Du-te şi arată-te preotului şi adu jertfă pentru curăţirea ta, aşa cum a poruncit Moise, ca să fie mărturie înaintea lor.”

[15] Şi vestea despre El se răspândea tot mai mult, iar mulţimile veneau să-l asculte şi să se vindece de boli.

[16] Dar El se retrăgea în locuri pustii şi se ruga.

[17] Într-o zi, pe când Iisus învăţa mulţimile, stăteau acolo şi fariseii, învăţătorii Legii care veniseră din toate satele din Galileea, Iudeea şi din Ierusalim, iar puterea Domnului lucra ca să vindece.

[18] Şi iată, nişte oameni, care aduceau pe targă un om paralizat, încercau să-l ducă şi să-l pună în faţa lui.

[19] Dar pentru că n-au găsit pe unde să-l ducă din cauza mulţimii au urcat pe casă şi l-au coborât cu tot cu targă prin acoperiş, până în mijloc, în faţa lui Iisus.

[20] Şi văzând credinţa lor, El a spus: „Omule, îţi sunt iertate păcatele.”

[21] Fariseii şi cărturarii au început să se întrebe: „Cine este acesta care rosteşte blasfemii? Cine poate ierta păcatele în afară de Dumnezeu?”

[22] Dar Iisus, cunoscându-le gândurile, le-a răspuns: „Ce gândiţi în inimile voastre?

[23] Ce este mai uşor? Să zici: păcatele îţi sunt iertate! sau să spui: ridică-te şi umblă?

[24] Dar, ca să vedeţi că Fiul Omului are putere pe pământ să ierte păcatele” – i-a zis paraliticului: „Îţi spun: ridică-te, ia-ţi patul şi mergi acasă!”

[25] Şi îndată paraliticul, ridicându-se în faţa lor, şi-a luat targa pe care zăcuse şi a plecat acasă slăvindu-l pe Dumnezeu.

[26] Pe toţi i-a cuprins uimirea, îl slăveau pe Dumnezeu şi spuneau plini de frică: „Astăzi am văzut lucruri nemaiîntâlnite.”

[27] După aceea, Iisus a ieşit şi a văzut un vameş, pe nume Levi, stând la vamă şi i-a spus: „Urmează-mă!”

[28] Iar el, lăsând totul, s-a ridicat şi l-a urmat.

[29] Levi a făcut un ospăţ mare la el acasă şi erau acolo o mulţime de vameşi şi alţi oameni care luau masa cu ei.

[30] Dar fariseii şi cărturarii cârteau, zicând ucenicilor: „De ce mâncaţi şi beţi cu vameşii şi păcătoşii?”

[31] Iisus le-a răspuns: „Nu au nevoie de medic cei sănătoşi, ci bolnavii.

[32] Nu am venit să-i chem pe cei drepţi la pocăinţă, ci pe păcătoşi.”

[33] Unii i-au zis: „Ucenicii lui Ioan postesc des şi fac rugăciuni, la fel şi ucenicii fariseilor, dar ai tăi mănâncă şi beau.”

[34] Iisus le-a spus: „Oare puteţi pune nuntaşii să postească cât timp mirele este cu ei?

[35] Va veni însă o vreme când mirele va fi luat de la ei şi atunci vor posti.”

[36] Şi le-a mai spus o pildă: „Nimeni nu rupe un petic de la o haină nouă ca să-l pună la una veche, pentru că aşa şi haina nouă se rupe, iar celei vechi nu i se potriveşte peticul de la cea nouă.

[37] Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi pentru că vinul nou va sparge burdufurile şi se va vărsa, iar burdufurile se vor strica.

[38] Ci vinul nou se pune în burdufuri noi.

[39] Nimeni nu vrea vin nou după ce a băut din cel vechi, căci spune: vinul vechi este mai bun.”

Luca — Chapters