[1] Iisus, plin de Duh Sfânt, s-a întors de la Iordan şi a fost dus de Duhul în pustie,
[2] unde a fost ispitit de diavol timp de patruzeci de zile. Şi n-a mâncat nimic în cele patruzeci de zile şi la sfârşitul lor a flămânzit.
[3] Atunci diavolul i-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, spune acestei pietre să se facă pâine!”
[4] Iisus i-a răspuns: „Stă scris: nu numai cu pâine trăieşte omul.”
[5] Ducându-l mai sus, diavolul i-a arătat într-o clipă toate împărăţiile lumii
[6] şi i-a spus: „Ţie îţi voi da toată puterea aceasta şi slava lor, fiindcă mie mi-a fost dată şi o dau cui vreau.
[7] Aşadar, dacă te vei închina înaintea mea, toată va fi a ta.”
[8] Iisus i-a răspuns: „Stă scris: Domnului Dumnezeului tău să i te închini şi numai lui să-i slujeşti!”
[9] Apoi diavolul l-a dus la Ierusalim, l-a aşezat în locul cel mai înalt al Templului şi i-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-te de aici,
[10] fiindcă stă scris: Îngerilor săi le va porunci pentru tine, să te păzească
[11] şi: Te vor ridica pe mâini ca nu cumva să-ţi loveşti de piatră piciorul.”
[12] Dar Iisus i-a răspuns: „S-a zis: Să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău!”
[13] Când a sfârşit toate aceste ispite, diavolul a plecat de la El pentru o vreme.
[14] Apoi Iisus s-a întors cu puterea Duhului în Galileea, iar vestea despre El s-a răspândit în tot ţinutul.
[15] Şi îi învăţa în sinagogile lor, fiind lăudat de toţi.
[16] Şi s-a dus la Nazaret, unde crescuse, şi într-o sâmbătă a intrat, după obiceiul său, în sinagogă şi s-a ridicat să citească.
[17] I s-a dat cartea profetului Isaia şi deschizând-o a găsit locul în care era scris:
[18] Duhul Domnului este peste mine căci El m-a uns să duc vestea cea bună săracilor; m-a trimis să vestesc celor întemniţaţi iertarea şi orbilor vederea; să-i eliberez pe cei asupriţi
[19] şi să vestesc anul de îndurare al Domnului.
[20] Apoi a închis cartea, a dat-o slujitorului şi s-a aşezat. Ochii tuturor celor din sinagogă erau aţintiţi asupra lui.
[21] Atunci a început să le vorbească: „Astăzi s-a împlinit Scriptura aceasta în auzul vostru.”
[22] Toţi îl lăudau şi se mirau de harul cuvintelor pe care le spunea şi ziceau: „Nu e oare acesta fiul lui Iosif?”
[23] Dar El le-a spus: „Cu siguranţă îmi veţi spune zicala: Doctore, vindecă-te pe tine însuţi! Fă şi aici, în ţara ta câte am auzit că s-au întâmplat în Capernaum.”
[24] Şi a mai zis: „Adevărat vă spun: nici un profet nu e bine primit în ţara lui.
[25] Şi e adevărat ce vă spun că erau multe văduve în Israel pe vremea lui Ilie, când s-a închis cerul trei ani şi şase luni şi a fost foamete mare în tot ţinutul,
[26] dar Ilie n-a fost trimis la nici una dintre ele, ci numai la o femeie văduvă din Sarepta Sidonului.
[27] Şi erau mulţi leproşi în Israel pe vremea profetului Elisei şi nici unul dintre ei nu a fost curăţit, ci doar Naaman Sirianul.”
[28] Când au auzit acestea, toţi cei din sinagogă s-au umplut de mânie
[29] şi, ridicându-se, l-au scos din cetate şi l-au dus pe creasta muntelui pe care era zidită cetatea lor ca să-l arunce de acolo.
[30] Dar El, trecând printre ei, a plecat.
[31] Şi a coborât spre Capernaum, o cetate din Galileea, şi într-o sâmbătă îi învăţa pe oameni.
[32] Ei erau uimiţi de învăţătura lui căci cuvântul lui avea putere.
[33] În sinagogă era un om care avea duh de demon necurat şi care striga cu o voce puternică:
[34] „Ei! ce-ai cu noi, Iisuse Nazarineanule? Ai venit să ne nimiceşti? Ştiu cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu.”
[35] Dar Iisus l-a mustrat: „Taci şi ieşi din el!” Iar diavolul l-a aruncat pe om în mijloc şi a ieşit din el fără să-i facă nici un rău.
[36] Pe toţi i-a cuprins spaima şi vorbeau între ei: „Ce fel de cuvânt este acesta? Fiindcă porunceşte cu autoritate şi putere duhurilor necurate şi ele ies.”
[37] Şi s-a răspândit vestea despre El pretutindeni în ţinutul acela.
[38] Plecând din sinagogă, Iisus a intrat în casă la Simon. Soacra lui Simon era cuprinsă de febră mare, iar ei l-au rugat pentru ea.
[39] El, aplecându-se asupra ei, a certat febra şi aceasta a lăsat-o. Îndată, ea s-a sculat şi a început să le slujească.
[40] Pe la apusul soarelui, toţi cei care aveau bolnavi cu tot felul de suferinţe i-au adus la Iisus, iar El îşi punea mâinile pe fiecare dintre ei şi îi vindeca.
[41] Din mulţi oameni ieşeau demoni care strigau: „Tu eşti Fiul lui Dumnezeu.” Dar El, certându-i, nu-i lăsa să spună aceasta fiindcă ştiau că El este Hristos.
[42] Când s-a făcut ziuă a ieşit şi a mers într-un loc pustiu. Dar mulţimile îl căutau şi mergeau până la El ca să-l ţină să nu plece de la ei.
[43] Dar Iisus le-a spus: „Trebuie să duc vestea cea bună a Împărăţiei lui Dumnezeu şi în alte cetăţi fiindcă pentru aceasta am fost trimis.”
[44] Şi predica în sinagogile din Iudeea.