[1] Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.
[2] Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?
[3] Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.
[4] Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;
[5] ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.
[6] Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;
[7] ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -
[8] Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!
[9] Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.
[10] Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.
[11] Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.
[12] Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.
[13] Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.
[14] Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.
[15] Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.
[16] Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -
[17] Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.
[18] Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.
[19] Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.
[20] Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.
[21] Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.
[22] Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.
[23] Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.
[24] Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.
[25] Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.
[26] Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.
[27] Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.
[28] Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:
[29] ,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``
[30] Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
[31] Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii