[1] Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -
[2] Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.
[3] Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -
[4] Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -
[5] Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -
[6] Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -
[7] Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -
[8] Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.
[9] Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -
[10] Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -
[11] Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -
[12] Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -
[13] Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -
[14] Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -
[15] O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.
[16] Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -
[17] După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -
[18] Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -
[19] Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -
[20] După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -
[21] Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -
[22] Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -
[23] Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.
[24] Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -
[25] Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -
[26] Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;
[27] laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.