[1] Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -
[2] Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -
[3] Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -
[4] Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -
[5] Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -
[6] Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -
[7] Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -
[8] Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -
[9] Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -
[10] Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -
[11] Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -
[12] Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -
[13] Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -
[14] Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -
[15] Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -
[16] Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -
[17] Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -
[18] Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -
[19] Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -
[20] Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -
[21] Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -
[22] Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -
[23] Frica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -
[24] Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -
[25] Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -
[26] Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -
[27] Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -
[28] Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -
[29] Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.