[1] Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;
[2] căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -
[3] Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;
[4] prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.
[5] Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.
[6] Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -
[7] Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -
[8] Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -
[9] Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -
[10] Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -
[11] Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -
[12] Dacă zici:,,Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -
[13] Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.
[14] Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -
[15] Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.
[16] Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.
[17] Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,
[18] ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -
[19] Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!
[20] Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -
[21] Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!
[22] Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -
[23] Iată ce mai spun înţelepţii:,,Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -
[24] Pe cine zice celui rău:,,Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.
[25] Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -
[26] Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.
[27] Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -
[28] Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -
[29] Nu zice:,,Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -
[30] Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.
[31] Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.
[32] M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.
[33] ,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...
[34] Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.