Skip to content
Opens in a new window

[1] Fiule, păstrează cuvintele mele, şi ţine la tine sfaturile mele.

[2] Ţine sfaturile mele, şi vei trăi; păzeşte învăţăturile mele ca lumina ochilor.

[3] Leagă-le la degete, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.

[4] Zi înţelepciunii:,,Tu eşti sora mea!`` Şi numeşte priceperea prietena ta, -

[5] ca să te ferească de nevasta altuia, de străina care întrebuinţează cuvinte ademenitoare.

[6] Stăteam la fereastra casei mele, şi mă uitam prin zăbrele.

[7] Am zărit printre cei neîncercaţi, am văzut printre tineri pe un băiat fără minte.

[8] Trecea pe uliţă, la colţul unde stătea una din aceste străine, şi a apucat pe calea care ducea spre locuinţa ei.

[9] Era în amurg, seara, în noaptea neagră şi întunecoasă.

[10] Şi, iată că, i -a alergat înainte o femeie îmbrăcată ca o curvă şi cu inima şireată.

[11] Era bună de gură şi fără astîmpăr; picioarele nu -i puteau sta acasă:

[12] cînd în uliţă, cînd în pieţe, pela toate colţurile stătea la pîndă.

[13] Ea l -a îmbrăţişat şi l -a sărutat, şi cu o faţă fără ruşine i -a zis:

[14] ,,Eram datoare cu o jertfă de mulţămire, azi mi-am împlinit juruinţele.

[15] De aceea ţi-am ieşit înainte, să te caut, şi te-am şi găsit.

[16] Mi-am împodobit patul cu învelitori, cu aşternut de pînzeturi din Egipt;

[17] mi-am stropit aşternutul cu smirnă, aloe şi scorţişoară.

[18] Vino, să ne îmbătăm de dragoste pînă dimineaţă, să ne desfătăm cu desmierdări!

[19] Căci bărbatul meu nu este acasă, a plecat într'o călătorie lungă,

[20] a luat cu el sacul cu bani, şi nu se va întoarce acasă decît la luna nouă.``

[21] Tot vorbindu -i, ea l -a ademenit, şi l -a atras cu buzele ei ademenitoare.

[22] De odată a început să meargă după ea, ca boul care se duce la măcelărie, ca un cerb care aleargă spre cursă,

[23] ca pasărea care dă buzna în laţ, fără să ştie că o va costa viaţa, pînă ce săgeata îi străpunge ficatul.

[24] Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, şi luaţi aminte la cuvintele gurii mele.

[25] Să nu ţi se abată inima spre calea unei asemenea femei, nu te rătăci pe cărările ei.

[26] Căci ea a făcut să cadă multe jertfe, şi mulţi sînt cei pe cari i -a ucis ea.

[27] Casa ei este drumul spre locuinţa morţilor, drumul care pogoară spre locaşurile morţii.

Proverbe — Chapters