[1] Inima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. -
[2] Omul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. -
[3] A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. -
[4] Privirile trufaşe şi inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. -
[5] Planurile omului harnic nu duc de cît la belşug, dar celce lucrează cu grabă n'ajunge de cît la lipsă. -
[6] Comorile cîştigate cu o limbă mincinoasă sînt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. -
[7] Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. -
[8] Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.
[9] Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. -
[10] Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui. -
[11] Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. -
[12] Cel neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sînt aruncaţi cei răi în nenorocire. -
[13] Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. -
[14] Un dar făcut în taină potoleşte mînia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mînie. -
[15] Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru ceice fac răul este o groază. -
[16] Omul care se abate dela calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi. -
[17] Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. -
[18] Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. -
[19] Mai bine să locuieşti într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare şi supărăcioasă. -
[20] Comori de preţ şi untdedelemn sînt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -
[21] Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -
[22] Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau. -
[23] Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -
[24] Cel mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.
[25] Poftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile. -
[26] Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -
[27] Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite. -
[28] Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă. -
[29] Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. -
[30] Nici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n'ajută împotriva Domnului. -
[31] Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. -