[1] În zilele acelea a venit Ioan Botezătorul şi a început să predice în pustiul din Iudeea.
[2] El zicea: „Pocăiţi-vă, fiindcă Împărăţia cerurilor s-a apropiat!”
[3] El este acela despre care a zis profetul Isaia: Un glas strigă în pustie: Pregătiţi calea Domnului, neteziţi cărările înaintea lui!
[4] Ioan avea îmbrăcăminte din păr de cămilă, cingătoare de piele şi se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică.
[5] Atunci locuitorii din Ierusalim, din toată Iudeea şi din împrejurimile Iordanului au început să vină la el.
[6] Îşi mărturiseau păcatele şi erau botezaţi de el în râul Iordan.
[7] Când a văzut că mulţi farisei şi saduchei veneau să fie botezaţi, le-a zis: „Pui de vipere, cine v-a învăţat să fugiţi de mânia care vine?
[8] Faceţi mai întâi roade vrednice de pocăinţă
[9] Şi să nu vă închipuiţi că puteţi zice în voi înşivă: Avraam este tatăl nostru!, căci vă spun că Dumnezeu poate să-i ridice fii lui Avraam chiar din pietrele acestea.
[10] Iată, securea stă la rădăcina pomilor şi orice pom care nu aduce rod bun va fi tăiat şi aruncat în foc.
[11] Eu vă botez în apă, spre pocăinţă, însă, după mine vine cineva care este mai puternic decât mine şi eu nu sunt vrednic să-i duc încălţămintea. El vă va boteza în Duhul Sfânt şi foc.
[12] El are lopata în mână şi îşi va curăţa aria, va strânge grâul în hambar, iar pleava o va arde în foc de nestins.”
[13] În acest timp a venit Iisus din Galileea la Iordan ca să fie botezat de către Ioan.
[14] Ioan însă căuta să-l oprească zicând: „Eu ar trebui să fiu botezat de tine şi Tu vii la mine?”
[15] Iisus însă i-a răspuns: „Lasă acum! Fiindcă aşa se cuvine, ca să împlinim tot ceea ce este drept.” Atunci Ioan l-a lăsat.
[16] După ce a fost botezat, Iisus a ieşit îndată din apă şi deodată cerurile s-au deschis şi Duhul lui Dumnezeu s-a văzut coborând ca un porumbel şi aşezându-se peste El.
[17] Şi iată, s-a auzit un glas din ceruri zicând: „Acesta este Fiul meu cel iubit, în El îmi găsesc bucuria.”