[1] Şi după acestea, Iisus umbla prin Galileea, fiindcă nu voia să treacă prin Iudeea, deoarece iudeii căutau să-l omoare.
[2] Se apropia sărbătoarea iudeilor numită a Corturilor.
[3] Fraţii lui i-au spus aşadar: „Pleacă de aici şi du-te în Iudeea, ca să vadă şi ucenicii tăi lucrările pe care le faci.
[4] Fiindcă nimeni nu lucrează pe ascuns când vrea să fie cunoscut. Dacă faci acestea, arată-te lumii.”
[5] Dar nici fraţii lui nu credeau în El.
[6] Atunci Iisus le-a zis: „Vremea mea nu a sosit încă, dar vremea voastră este întotdeauna.
[7] Pe voi lumea nu vă poate urî, dar pe mine mă urăşte, fiindcă Eu dau mărturie că faptele ei sunt rele.
[8] Mergeţi voi la sărbătoare! Eu nu merg la sărbătoarea aceasta, fiindcă vremea mea nu s-a împlinit încă.”
[9] Spunând acestea, a rămas în Galileea.
[10] Dar după ce fraţii săi au mers la sărbătoare, a urcat şi El, nu pe faţă, ci pe ascuns.
[11] Aşa că iudeii îl căutau la sărbătoare şi spuneau: „Unde e?”
[12] Iar în mulţime se vorbea mult despre El; unii spuneau: „Este bun”, alţii spuneau: „Nu este, ci amăgeşte mulţimea.”
[13] Însă nimeni nu vorbea pe faţă despre El, de frica iudeilor.
[14] Sărbătoarea era deja trecută de jumătate când Iisus a urcat la Templu şi a început să înveţe.
[15] Iudeii s-au mirat, spunând: „Cum de ştie acesta carte, fără să fi învăţat?”
[16] Dar Iisus le-a răspuns şi a zis: „Învăţătura mea nu este a mea, ci a Celui ce m-a trimis.
[17] Dacă cineva vrea să-i împlinească voia, va şti dacă această învăţătură vine de la Dumnezeu ori dacă Eu vorbesc de la mine.
[18] Cel care vorbeşte de la sine îşi caută propria slavă. Dar cel care caută slava Celui care l-a trimis, acela este adevărat şi în el nu este nedreptate.
[19] Nu v-a dat oare Moise Legea? Şi nici unul dintre voi nu împlineşte Legea! De ce căutaţi să mă ucideţi?”
[20] Mulţimea i-a răspuns: „Eşti posedat de demon! Cine vrea să te ucidă?”
[21] Iisus le-a răspuns: „Un singur lucru am făcut şi toţi vă miraţi!
[22] Moise v-a dat circumcizia – nu că ar fi de la Moise, ci de la părinţi – şi îi circumcideţi pe oameni în zi de sâmbătă.
[23] Dacă omul este circumcis sâmbăta ca să nu fie încălcată Legea lui Moise, voi vă mâniaţi pe mine fiindcă am însănătoşit un om sâmbăta?
[24] Nu judecaţi după aparenţe, ci faceţi o judecată dreaptă.”
[25] Aşadar unii din Ierusalim spuneau: „Nu este El acela pe care-l caută ca să-l omoare?
[26] Iată-l că vorbeşte pe faţă şi ei nu-i spun nimic. Nu cumva conducătorii şi-au dat seama cu adevărat că acesta este Hristosul?
[27] Dar ştim de unde este el. Când va veni însă Hristos, nimeni nu va şti de unde este.”
[28] Atunci Iisus, învăţând poporul în Templu, a strigat: „Pe mine mă cunoaşteţi şi ştiţi de unde sunt: Eu nu am venit de la mine, dar Acela care m-a trimis este adevărat şi voi nu-l cunoaşteţi.
[29] Eu îl ştiu, pentru că sunt de la El şi El m-a trimis.”
[30] Căutau, aşadar, să-l prindă, dar nimeni nu a pus mâna pe El, fiindcă nu-i venise ceasul.
[31] Dar mulţi din mulţime au crezut în El şi spuneau: „Când va veni Hristos nu va face oare mai multe semne decât a făcut acesta?”
[32] Fariseii au auzit mulţimea murmurând astfel despre El şi marii preoţi şi fariseii au trimis gărzile ca să-l prindă.
[33] Aşadar Iisus a spus: „Încă puţin timp mai sunt cu voi şi apoi mă duc la Cel care m-a trimis.
[34] Mă veţi căuta şi nu mă veţi găsi, dar nu puteţi veni unde sunt Eu.”
[35] Iudeii şi-au spus: „Unde se va duce încât nu-l vom găsi? Oare va merge la cei împrăştiaţi printre greci şi îi va învăţa pe greci?
[36] Ce înseamnă cuvântul pe care îl spune: Mă veţi căuta şi nu mă veţi găsi şi nu puteţi veni unde sunt Eu?”
[37] În ultima zi, care este cea mai mare zi a sărbătorii, Iisus s-a ridicat în picioare strigând: „Dacă însetează cineva, să vină la mine şi să bea!
[38] Cel care crede în mine, după cum spune Scriptura, din lăuntrul lui vor izvorî râuri de apă vie.”
[39] Iar aceasta a spus-o despre Duhul pe care aveau să-l primească cei care crezuseră în El: fiindcă Duhul nu era încă dat, căci Iisus nu fusese preamărit.
[40] Auzind aceste cuvinte, unii din mulţime spuneau: „Cu adevărat El este profetul!”
[41] Alţii spuneau: „Acesta este Hristosul!”, iar alţii spuneau: „Va veni oare Hristos din Galileea?
[42] Oare n-a spus Scriptura că Hristos va veni din sămânţa lui David şi din Betleem, satul unde era David?”
[43] Şi mulţimea s-a dezbinat din cauza lui.
[44] Unii dintre ei voiau să îl prindă, dar nimeni nu şi-a pus mâinile pe El.
[45] Atunci gărzile au venit la marii preoţi şi farisei şi ei le-au spus: „De ce nu l-aţi adus?”
[46] Gărzile au răspuns: „Niciodată nu a vorbit vreun om aşa ca El.”
[47] Fariseii le-au răspuns: „Nu cumva aţi fost înşelaţi şi voi?
[48] Oare dintre farisei sau conducători a crezut cineva în el?
[49] Dar mulţimea aceasta care nu cunoaşte Legea e blestemată!”
[50] Nicodim, unul dintre ei, cel care venise la Iisus mai înainte, le-a spus:
[51] „Oare Legea noastră condamnă un om fără ca mai întâi să-l asculte şi să ştie ce face?”
[52] Ei au răspuns: „Nu cumva eşti şi tu din Galileea? Cercetează şi vezi că nu s-a ridicat nici un profet din Galileea.”
[53] Şi s-a dus fiecare la casa lui.