[1] Înainte de sărbătoarea Paştelui, Iisus ştia că i-a venit ceasul ca să treacă din lumea aceasta la Tatăl şi, iubindu-i pe ai săi din lume, i-a iubit până la sfârşit.
[2] În timpul cinei, cum diavolul pusese deja în inima lui Iuda, fiul lui Simon Iscariotul, să-l trădeze,
[3] Iisus, ştiind că Tatăl îi dăduse totul în mâinile sale şi că de la Dumnezeu a ieşit şi la Dumnezeu merge,
[4] s-a sculat de la cină, şi-a pus veşmintele deoparte, a luat un ştergar şi s-a încins cu el.
[5] Apoi a turnat apă într-un vas şi a început să spele picioarele ucenicilor şi să le şteargă cu ştergarul cu care era încins.
[6] Când a venit la Simon Petru, acesta i-a spus: „Doamne, Tu să-mi speli mie picioarele?”
[7] Iisus i-a răspuns: „Tu nu ştii încă ce fac Eu, dar vei înţelege după aceea.”
[8] Petru i-a spus: „Nu-mi vei spăla picioarele în veci. Iisus i-a răspuns: Dacă nu te voi spăla, nu vei avea parte cu mine.”
[9] Simon Petru i-a spus: „Doamne, nu numai picioarele, dar şi mâinile şi capul!”
[10] Iisus i-a zis: „Cel ce s-a îmbăiat nu are nevoie decât să-i fie spălate picioarele şi este curat în întregime, iar voi sunteţi curaţi, dar nu toţi.”
[11] Căci El ştia cine avea să-l trădeze, de aceea a spus: „Nu toţi sunteţi curaţi.”
[12] Aşadar, după ce le-a spălat picioarele, şi-a luat veşmintele şi s-a aşezat din nou şi le-a spus: „Înţelegeţi ce v-am făcut Eu?
[13] Voi mă numiţi Învăţător şi Domn şi bine spuneţi, pentru că sunt.
[14] Deci, dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat picioarele, şi voi trebuie să vă spălaţi picioarele unul altuia.
[15] V-am dat exemplu ca, după cum v-am făcut Eu, aşa să faceţi şi voi.
[16] Adevărat, adevărat vă spun: slujitorul nu este mai mare decât stăpânul său, nici solul mai mare decât cel care l-a trimis.
[17] Dacă ştiţi aceste lucruri, fericiţi sunteţi dacă le împliniţi.
[18] Nu vorbesc despre voi toţi. Eu îi ştiu pe cei pe care i-am ales. Dar, ca să se împlinească Scriptura: Cel care mănâncă pâine împreună cu mine şi-a ridicat împotriva mea călcâiul.
[19] Vă spun de pe acum, înainte să se împlinească, ca atunci când se va împlini să credeţi că Eu sunt.
[20] Adevărat, adevărat vă spun: Cine îl primeşte pe acela pe care îl voi trimite eu, pe mine mă primeşte; şi cine mă primeşte pe mine îl primeşte pe Cel care m-a trimis.”
[21] După ce a spus acestea, Iisus s-a tulburat în duhul său, a dat mărturie şi a spus: „Adevărat, adevărat vă spun că unul dintre voi mă va vinde.”
[22] Ucenicii se uitau unul la altul, neştiind despre cine vorbeşte.
[23] Unul dintre ucenicii lui, acela pe care îl iubea Iisus, era rezemat de pieptul lui Iisus.
[24] Simon Petru i-a făcut semn să întrebe cine este.
[25] Iar el, fiind rezemat de pieptul lui Iisus, i-a spus: „Doamne, cine este?”
[26] Iisus i-a răspuns: „Este cel căruia eu îi voi întinge bucăţica de pâine şi i-o voi da.” Şi, după ce a întins bucăţica, i-a dat-o lui Iuda, fiul lui Simon Iscariotul.
[27] Şi după ce a luat bucăţica de pâine, atunci a intrat în el Satana. Iar Iisus i-a spus: „Ce vrei să faci, fă repede!”
[28] Şi nimeni dintre cei care stăteau la masă nu a înţeles de ce i-a spus aşa.
[29] Fiindcă Iuda avea punga, unii credeau că Iisus i-a zis: „Cumpără cele de trebuinţă pentru sărbătoare”, sau să dea ceva săracilor.
[30] Aşadar, după ce a luat îmbucătura, Iuda a ieşit îndată. Şi era noapte.
[31] După ce a ieşit el, Iisus a spus: „Acum a fost preamărit Fiul Omului şi Dumnezeu a fost preamărit în El.
[32] Dacă Dumnezeu a fost preamărit în El, şi Dumnezeu îl va preamări în sine însuşi şi îndată îl va preamări.
[33] Copiii mei, încă puţin mai sunt cu voi. Mă veţi căuta, dar, aşa cum le-am spus iudeilor, vă spun şi vouă acum: unde mă duc Eu voi nu puteţi veni.
[34] Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiţi unii pe alţii! Aşa cum v-am iubit Eu, să vă iubiţi şi voi unii pe alţii.
[35] După aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii mei, dacă vă veţi iubi unii pe alţii.”
[36] Simon Petru i-a zis: „Doamne, unde te duci?” Iisus i-a răspuns: „Unde mă duc Eu tu nu mă poţi urma acum, dar mă vei urma mai târziu.”
[37] Petru i-a zis: „Doamne, de ce nu pot să te urmez acum? Îmi voi da şi viaţa pentru tine.”
[38] Iisus i-a răspuns: „Îţi vei da şi viaţa pentru mine? Adevărat, adevărat îţi spun, înainte să cânte cocoşul te vei lepăda de mine de trei ori.”