[1] Saul încuviinţase uciderea lui Ştefan, iar din ziua aceea a început o mare persecuţie împotriva Bisericii din Ierusalim. Toţi, în afară de apostoli, s-au împrăştiat prin ţinuturile Iudeii şi Samariei.
[2] Câţiva bărbaţi evlavioşi l-au îngropat pe Ştefan şi l-au jelit cu mult vaiet.
[3] Iar Saul nimicea Biserica, intra în case şi-i târa afară pe bărbaţi şi pe femei şi îi arunca în temniţă.
[4] Credincioşii care se împrăştiaseră mergeau acum şi vesteau cuvântul.
[5] Filip a coborât în cetatea Samariei să-l proclame acolo pe Hristos.
[6] Oamenii ascultau cu toţii, luând seama la cele spuse de Filip şi vedeau semnele făcute de el.
[7] Mulţi care aveau duhuri necurate strigau cu glas puternic când ieşeau acestea şi mulţi oameni paralizaţi sau şchiopi au fost vindecaţi.
[8] Şi în cetate a fost o mare bucurie.
[9] De ceva vreme, era în cetate un vrăjitor pe nume Simon, care îi uimea pe oamenii din Samaria şi spunea despre sine că este cineva.
[10] Toţi îl priveau atent, de la mic la mare, şi ziceau: „El este puterea lui Dumnezeu, cea care se numeşte Puterea cea Mare”.
[11] Şi într-adevăr toţi îl ascultau atenţi pentru că de multă vreme îi uimise cu vrăjile lui.
[12] Când au crezut însă evanghelia lui Filip, care le vestea Împărăţia lui Dumnezeu şi Numele lui Iisus, s-au botezat, şi bărbaţi şi femei.
[13] Chiar şi Simon a crezut şi, după ce s-a botezat, nu se mai despărţea de Filip, privind şi uimindu-se de semnele şi minunile mari care se făceau prin el.
[14] Când au auzit apostolii din Ierusalim că cei din Samaria au primit cuvântul lui Dumnezeu, i-au trimis acolo pe Petru şi pe Ioan.
[15] După ce au ajuns, aceştia s-au rugat pentru ei ca să primească Duhul Sfânt –
[16] pentru că nu se coborâse încă peste nici unul dintre ei, ci fuseseră doar botezaţi în numele Domnului Iisus.
[17] Atunci şi-au pus mâinile peste ei şi au primit Duhul Sfânt.
[18] Văzând Simon că Duhul era dat prin punerea mâinilor apostolilor, le-a dat bani
[19] şi le-a zis „Daţi-mi şi mie puterea aceasta, ca orice om peste care îmi voi pune mâinile să primească Duhul Sfânt.”
[20] Dar Petru i-a răspuns: „Banii tăi să fie nimiciţi împreună cu tine, căci ţi-ai închipuit că darul lui Dumnezeu se cumpără cu bani!
[21] Tu nu ai nici parte, nici vreun drept în slujirea acesta, pentru că inima ta nu este cinstită înaintea lui Dumnezeu.
[22] Întoarce-te de la răutatea aceasta a ta şi roagă-te Domnului, poate ţi se va ierta gândul inimii tale,
[23] căci văd în tine fiere amară şi că eşti prins în lanţurile fărădelegii!”
[24] Simon a răspuns: „Rugaţi-vă voi Domnului pentru mine, ca să nu vină nimic din ce aţi zis asupra mea!”
[25] După ce au mărturisit şi au vestit cuvântul Domnului, cei doi s-au întors în Ierusalim vestind evanghelia în multe din satele Samaritenilor.
[26] Apoi, un înger al Domnului i-a vorbit lui Filip şi i-a zis „Scoală-te şi mergi spre miazăzi, pe drumul care coboară din Ierusalim spre Gaza, prin deşert!”
[27] El s-a ridicat şi a plecat. Şi iată, un etiopian, un eunuc al reginei Candace a Etiopiei, care administra toate bogăţiile ei, venise să se închine în Ierusalim
[28] şi se întorcea acasă, aşezat în carul său şi citind din profetul Isaia.
[29] Duhul Sfânt i-a zis lui Filip: „Du-te şi ajunge din urmă carul acela!”
[30] Atunci Filip a alergat şi l-a auzit pe eunuc citind din profetul Isaia şi i-a zis: „Înţelegi tu cu adevărat ceea ce citeşti?”
[31] El i-a răspuns „Cum aş putea oare să înţeleg, dacă nu mă îndrumă cineva?”
[32] Iar textul din Scriptură pe care îl citea era acesta: Ca o oaie a fost dus la tăiere, ca un miel fără glas, înaintea celui ce-l tunde; tot aşa, nici El n-a deschis gura.
[33] În smerenia lui, nu i s-a făcut dreptate şi despre urmaşii lui cine va vorbi? Căci viaţa i-a fost luată de pe pământ.
[34] Eunucul l-a întrebat pe Filip: „Spune-mi, te rog, despre cine vorbeşte profetul în felul acesta, despre sine sau despre altcineva?”
[35] Filip a luat cuvântul şi plecând de la scriptura aceasta i l-a vestit pe Iisus.
[36] Cum mergeau pe drum, au ajuns la o apă şi eunucul i-a zis „Iată apa, ce mă împiedică să fiu botezat?”
[38] A poruncit să fie oprit carul şi amândoi s-au coborât în apă iar Filip l-a botezat pe etiopian.
[39] Când au ieşit din apă, Duhul Sfânt l-a luat pe Filip şi eunucul nu l-a mai văzut. Apoi şi-a văzut mai departe de drum, plin de bucurie.
[40] Filip s-a trezit însă în cetatea Azot. Şi străbătând ţinutul, a vestit evanghelia în toate cetăţile până a ajuns în Cezareea.