[1] Iar ei au răspuns: Pentru că are trebuinţă de el Domnul.
[2] Şi i-au adus la Iisus şi, aruncându-şi hainele lor pe mânz, l-au ajutat pe Iisus să urce pe el.
[3] Iar pe când mergea El, aşterneau hainele lor pe cale.
[4] Şi apropiindu-se de poalele Muntelui Măslinilor, toată mulţimea ucenicilor, bucurându-se, a început să laude pe Dumnezeu, cu glas tare, pentru toate minunile pe care le văzuse,
[5] Zicând: Binecuvântat este Împăratul care vine întru numele Domnului! Pace în cer şi slavă întru cei de sus.
[6] Dar unii farisei din mulţime au zis către El: Învăţătorule, ceartă-ţi ucenicii.
[7] Şi El, răspunzând, a zis: Zic vouă: Dacă vor tăcea aceştia, pietrele vor striga.
[8] Şi când S-a apropiat, văzând cetatea, a plâns pentru ea, zicând:
[9] Dacă ai fi cunoscut şi tu, în ziua aceasta, cele ce sunt spre pacea ta! Dar acum ascunse sunt de ochii tăi.
[10] Căci vor veni zile peste tine, când duşmanii tăi vor săpa şanţ în jurul tău şi te vor împresura şi te vor strâmtora din toate părţile.
[11] Şi te vor face una cu pământul, şi pe fiii tăi care sunt în tine, şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră pentru că nu ai cunoscut vremea cercetării tale.
[12] Şi intrând în templu, a început să scoată pe cei ce vindeau şi cumpărau în el.
[13] " Zicându-le: Scris este: ""Şi va fi casa Mea casă de rugăciune""; dar voi aţi făcut din ea peşteră de tâlhari.
[14] " Şi era în fiecare zi în templu şi învăţa. Dar arhiereii şi cărturarii şi fruntaşii poporului căutau să-L piardă.
[15] Şi nu găseau ce să-I facă, căci tot poporul se ţinea după El, ascultându-L.
[16] Şi într-una din zile, pe când Iisus învăţa poporul în templu şi binevestea, au venit arhiereii şi cărturarii, împreună cu bătrânii,
[17] Şi, vorbind, au zis către El: Spune nouă, cu ce putere faci acestea, sau cine este Cel ce Ţi-a dat această putere?
[18] Iar El, răspunzând, a zis către ei: Vă voi întreba şi Eu pe voi un cuvânt, şi spuneţi-Mi:
[19] Botezul lui Ioan era din cer sau de la oameni?
[20] Şi ei cugetau în sinea lor, zicând: Dacă vom spune: Din cer, va zice: Pentru ce n-aţi crezut în el?
[21] Iar dacă vom zice: De la oameni, tot poporul ne va ucide cu pietre, căci este încredinţat că Ioan a fost prooroc.
[22] Şi au răspuns că nu ştiu de unde.
[23] Şi Iisus le-a zis: Nici Eu nu vă spun vouă cu ce putere fac acestea.
[24] Şi a început să spună către popor pilda aceasta: Un om a sădit vie şi a dat-o lucrătorilor şi a plecat departe pentru multă vreme.
[25] Şi la timpul potrivit, a trimis la lucrători o slugă ca să-i dea din rodul viei. Lucrătorii însă, bătând-o, au trimis-o fără nimic.
[26] Şi a trimis apoi altă slugă, dar ei, bătând-o şi pe aceea şi batjocorind-o, au trimis-o fără nimic.
[27] Şi a trimis apoi pe a treia; iar ei, rănind-o şi pe aceea, au alungat-o.
[28] Şi stăpânul viei a zis: Ce voi face? Voi trimite pe fiul meu cel iubit; poate se vor ruşina de el.
[29] Iar lucrătorii, văzându-l, s-au vorbit între ei, zicând: Acesta este moştenitorul; să-l omorâm ca moştenirea să fie a noastră.
[30] Şi scoţându-l afară din vie, l-au ucis. Ce va face, deci, acestora, stăpânul viei?
[31] Va veni şi va pierde pe lucrătorii aceia, iar via o va da altora. Iar ei auzind, au zis: Să nu se întâmple!
[32] " El însă, privind la ei, a zis: Ce înseamnă, deci, scriptura aceasta: ""Piatra pe care n-au luat-o în seamă ziditorii, aceasta a ajuns în capul unghiului""?
[33] " Oricine va cădea pe această piatră va fi sfărâmat, iar pe cine va cădea ea îl va zdrobi.
[34] Iar cărturarii şi arhiereii căutau să pună mâna pe El, în ceasul acela, dar s-au temut de popor. Căci ei au înţeles că Iisus spusese pilda aceasta pentru ei.
[35] Şi pândindu-L, I-au trimis iscoade, care se prefăceau că sunt drepţi, ca să-L prindă în cuvânt şi să-L dea stăpânirii şi puterii dregătorului.