[1] S'au sculat toţi, şi au dus pe Isus înaintea lui Pilat.
[2] Şi au început să -L pîrască, şi să zică:,,Pe omul acesta l-am găsit aţîţînd neamul nostru la răscoală, oprind a plăti bir Cezarului, şi zicînd că el este Hristosul, Împăratul.``
[3] Pilat L -a întrebat:,,Eşti Tu Împăratul Iudeilor?``,,Da``, i -a răspuns Isus,,,sînt.``
[4] Pilat a zis preoţilor celor mai de seamă şi noroadelor:,,Eu nu găsesc nicio vină în omul acesta.``
[5] Dar ei stăruiau şi mai mult, şi ziceau:,,Întărîtă norodul, şi învaţă pe oameni prin toată Iudea, din Galilea, unde a început, pînă aici.``
[6] Cînd a auzit Pilat de Galilea, a întrebat dacă omul acesta este Galilean.
[7] Şi cînd a aflat că este de supt stăpînirea lui Irod, L -a trimes la Irod, care se afla şi el în Ierusalim în zilele acelea.
[8] Irod, cînd a văzut pe Isus, s'a bucurat foarte mult; căci de mult dorea să -L vadă, din pricina celor auzite despre El; şi nădăjduia să -L vadă făcînd vreo minune.
[9] I -a pus multe întrebări; dar Isus nu i -a răspuns nimic.
[10] Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii stăteau acolo, şi -L pîrau cu înferbîntare.
[11] Irod, cu ostaşii lui de pază, se purtau cu El cu dispreţ; şi, dupăce şi -a bătut joc de El, şi L -a îmbrăcat cu o haină strălucitoare, L -a trimes înapoi la Pilat.
[12] În ziua aceea, Irod şi Pilat s'au împrietenit unul cu altul, căci erau învrăjbiţi între ei mai înainte.
[13] Pilat a strîns pe preoţii cei mai de seamă, pe fruntaşi şi pe norod,
[14] şi le -a zis:,,Mi-aţi adus înainte pe omul acesta ca pe unul care aţîţă norodul la răscoală. Şi iată că, dupăce l-am cercetat cu deamăruntul, înaintea voastră, nu l-am găsit vinovat de niciunul din lucrurile de cari -l pîrîţi.
[15] Nici Irod nu i -a găsit nici o vină, căci ni l -a trimes înapoi; şi iată că omul acesta n'a făcut nimic vrednic de moarte.
[16] Eu deci, după ce voi pune să -l bată, îi voi da drumul.``
[17] La fiecare praznic al Paştelor, Pilat trebuia să le slobozească un întemniţat.
[18] Ei au strigat cu toţii într'un glas:,,La moarte cu omul acesta, şi slobozeşte-ne pe Baraba!``
[19] Baraba fusese aruncat în temniţă pentru o răscoală, care avusese loc în cetate, şi pentru un omor.
[20] Pilat le -a vorbit din nou, cu gînd să dea drumul lui Isus.
[21] Dar ei au strigat:,,Răstigneşte -L, răstigneşte -L!``
[22] Pilat le -a zis pentru a treia oară:,,Dar ce rău a făcut? Eu n'am găsit nici o vină de moarte în El. Aşa că, dupăce voi pune să -L bată, Îi voi da drumul.``
[23] Dar ei strigau în gura mare, şi cereau de zor să fie răstignit. Şi strigătele lor şi ale preoţilor celor mai de seamă au biruit.
[24] Pilat a hotărît să li se împlinească cererea.
[25] Le -a slobozit pe celce fusese aruncat în temniţă pentru răscoală şi omor, şi pe care -l cereau ei; iar pe Isus L -a dat în mînile lor, ca să-şi facă voia cu El.
[26] Pe cînd Îl duceau să -L răstignească, au pus mîna pe un anume Simon din Cirena, care se întorcea dela cîmp; şi i-au pus crucea în spinare, ca s'o ducă după Isus.
[27] În urma lui Isus mergea o mare mulţime de norod şi femei, cari se boceau, îşi băteau pieptul, şi se tînguiau după El.
[28] Isus S'a întors spre ele, şi a zis:,,Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plîngeţi pe Mine; ci plîngeţi-vă pe voi înşivă şi pe copiii voştri.
[29] Căci iată vor veni zile, cînd se va zice:,Ferice de cele sterpe, ferice de pîntecele cari n'au născut, şi de ţîţele cari n'au alăptat!`
[30] Atunci vor începe să zică munţilor:,Cădeţi peste noi!` Şi dealurilor:,Acoperiţi-ne!`
[31] Căci dacă se fac aceste lucruri copacului verde, ce se va face celui uscat?``
[32] Împreună cu El duceau şi pe doi făcători de rele, cari trebuiau omorîţi împreună cu Isus.
[33] Cînd au ajuns la locul, numit,,Căpăţîna``, L-au răstignit acolo, pe El şi pe făcătorii de rele: unul la dreapta şi altul la stînga.
[34] Isus zicea:,,Tată, iartă -i, căci nu ştiu ce fac!`` Ei şi-au împărţit hainele Lui între ei, trăgînd la sorţi.
[35] Norodul stătea acolo şi privea. Fruntaşii îşi băteau joc de Isus, şi ziceau:,,Pe alţii i -a mîntuit; să Se mîntuiască pe Sine însuş, dacă este El Hristosul, Alesul lui Dumnezeu.``
[36] Ostaşii de asemenea îşi băteau joc de El; se apropiau, Îi dădeau oţet,
[37] şi -I ziceau:,,Dacă eşti Tu Împăratul Iudeilor, mîntuieşte-Te pe Tine însuţi!``
[38] Deasupra Lui era scris cu slove greceşti, latineşti şi evreeşti:,,Acesta este Împăratul Iudeilor.``
[39] Unul din tîlharii răstigniţi Îl batjocorea, şi zicea:,,Nu eşti Tu Hristosul? Mîntuieşte-Te pe Tine însuţi, şi mîntuieşte-ne şi pe noi!``
[40] Dar celalt l -a înfruntat, şi i -a zis:,,Nu te temi tu de Dumnezeu, tu, care eşti supt aceeaş osîndă?
[41] Pentru noi este drept, căci primim răsplata cuvenită pentru fărădelegile noastre; dar omul acesta n'a făcut nici un rău.``
[42] Şi a zis lui Isus:,,Doamne, adu-Ţi aminte de mine, cînd vei veni în Împărăţia Ta!``
[43] Isus a răspuns:,,Adevărat îţi spun că astăzi vei fi cu Mine în rai.``
[44] Era cam pe la ceasul al şaselea. Şi s'a făcut întunerec peste toată ţara, pînă la ceasul al nouălea.
[45] Soarele s'a întunecat, şi perdeaua dinlăuntrul Templului s'a rupt prin mijloc.
[46] Isus a strigat cu glas tare:,,Tată, în mînile Tale Îmi încredinţez duhul!`` Şi cînd a zis aceste vorbe Şi -a dat duhul.
[47] Sutaşul, cînd a văzut ce se întîmplase, a slăvit pe Dumnezeu, şi a zis:,,Cu adevărat, omul acesta era neprihănit!``
[48] Şi tot norodul, care venise la priveliştea aceea, cînd a văzut cele întîmplate, s'a întors, bătîndu-se în piept.
[49] Toţi cunoscuţii lui Isus şi femeile, cari -L însoţiseră din Galilea, stăteau departe, şi se uitau la cele ce se petreceau.
[50] Era un sfetnic al Soborului, numit Iosif, om bun şi evlavios,
[51] care nu luase parte la sfatul şi hotărîrea celorlalţi. El era din Arimatea, o cetate a Iudeilor, şi aştepta şi el Împărăţia lui Dumnezeu.
[52] Omul acesta s'a dus la Pilat, şi a cerut trupul lui Isus.
[53] L -a dat jos de pe cruce, L -a înfăşurat într'o pînză de in, şi L -a pus într'un mormînt nou, săpat în piatră, în care nu mai fusese pus nimeni.
[54] Era ziua Pregătirii, şi începea ziua Sabatului.
[55] Femeile, cari veniseră cu Isus din Galilea, au însoţit pe Iosif; au văzut mormîntul şi felul cum a fost pus trupul lui Isus în el,
[56] s'au întors, şi au pregătit miresme şi miruri. Apoi, în ziua Sabatului, s'au odihnit, după Lege.