[1] Isus a intrat în Ierihon, şi trecea prin cetate.
[2] Şi un om bogat, numit Zacheu, mai marele vameşilor,
[3] căuta să vadă care este Isus; dar nu putea din pricina norodului, căci era mic de statură.
[4] A alergat înainte, şi s'a suit într'un dud ca să -L vadă; pentrucă pe drumul acela avea să treacă.
[5] Isus, cînd a ajuns la locul acela, Şi -a ridicat ochii în sus, şi i -a zis:,,Zachee, dă-te jos de grabă, căci astăzi trebuie să rămîn în casa ta.``
[6] Zacheu s'a dat jos în grabă, şi L -a primit cu bucurie.
[7] Cînd au văzut lucrul acesta, toţi cîrteau şi ziceau:,,A intrat să găzduiască la un om păcătos!``
[8] Dar Zacheu a stătut înaintea Domnului, şi I -a zis:,,Iată, Doamne, jumătate din avuţia mea o dau săracilor; şi, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit.``
[9] Isus i -a zis:,,Astăzi a intrat mîntuirea în casa aceasta, căci şi el este fiul lui Avraam.
[10] Pentrucă Fiul omului a venit să caute şi să mîntuiască ce era pierdut.``
[11] Pe cînd ascultau ei aceste lucruri, Isus a mai spus o pildă, pentrucă era aproape de Ierusalim, şi ei credeau că Împărăţia lui Dumnezeu are să se arate îndată.
[12] Deci a zis:,,Un om de neam mare s'a dus într'o ţară depărtată, ca să-şi ia o împărăţie, şi apoi să se întoarcă.
[13] A chemat zece din robii săi, le -a dat zece poli (Greceşte: mine.), şi le -a zis:,,Puneţi -i în negoţ pînă mă voi întoarce.``
[14] Dar cetăţenii lui îl urau; şi au trimes după el o solie să -i spună:,,Nu vrem ca omul acesta să împărăţească peste noi.``
[15] Cînd s'a întors înapoi, după ce îşi luase împărăţia, a spus să cheme pe robii aceia, cărora le dăduse banii, ca să vadă cît cîştigase fiecare cu ei din negoţ.
[16] Cel dintîi a venit, şi i -a zis:,,Doamne, polul tău a mai adus zece poli.``
[17] El i -a zis:,,Bine, rob bun; fiindcă ai fost credincios în puţine lucruri, primeşte cîrmuirea a zece cetăţi.``
[18] A venit al doilea, şi i -a zis:,,Doamne, polul tău a mai adus cinci poli.``
[19] El i -a zis şi lui:,,Primeşte şi tu cîrmuirea a cinci cetăţi.``
[20] A venit un altul, şi i -a zis:,,Doamne, iată-ţi polul, pe care l-am păstrat învelit într'un ştergar;
[21] căci m'am temut de tine, fiindcă eşti un om aspru; iei ce n'ai pus, şi seceri ce n'ai sămănat.``
[22] Stăpînul i -a zis:,,Rob rău; te voi judeca după cuvintele tale. Ştiai că sînt un om aspru, care iau ce n'am pus şi secer ce n'am sămănat;
[23] atunci de ce nu mi-ai pus banii la zarafi, pentruca, la întoarcerea mea, să -i fi luat înapoi cu dobîndă?``
[24] Apoi a zis celor ce erau de faţă:,,Luaţi -i polul, şi daţi -l celui ce are zece poli.``
[25] ,,Doamne``, i-au zis ei,,,el are zece poli.``
[26] Iar el le -a zis:,,Vă spun că celui ce are, i se va da; dar dela cel ce n'are, se va lua chiar şi ce are.
[27] Cît despre vrăjmaşii mei, cari n'au vrut să împărăţesc eu peste ei, aduceţi -i încoace, şi tăiaţi -i înaintea mea.``
[28] După ce a vorbit astfel, Isus a pornit în frunte şi Se suia spre Ierusalim.
[29] Cînd S'a apropiat de Betfaghe şi de Betania, înspre muntele numit al Măslinilor, Isus a trimes pe doi din ucenicii Săi,
[30] şi le -a zis:,,Duceţi-vă în satul dinaintea voastră. Cînd veţi intra în el, veţi găsi un măgăruş legat, pe care n'a încălecat nimeni niciodată: deslegaţi -l, şi aduceţi-Mi -l.
[31] Dacă vă va întreba cineva:,Pentruce -l deslegaţi?` să -i spuneţi aşa:,Pentrucă Domnul are trebuinţă de el.``
[32] Ceice fuseseră trimeşi, s'au dus şi au găsit aşa cum le spusese Isus.
[33] Pe cînd deslegau măgăruşul, stăpînii lui le-au zis:,,Pentruce deslegaţi măgăruşul?``
[34] Ei au răspuns:,,Domnul are trebuinţă de el.``
[35] Şi au adus măgăruşul la Isus. Apoi şi-au aruncat hainele pe el, şi au aşezat pe Isus, călare deasupra.
[36] Pe cînd mergea Isus, oamenii îşi aşterneau hainele pe drum.
[37] Şi cînd S'a apropiat de Ierusalim, spre pogorîşul muntelui Măslinilor, toată mulţimea ucenicilor, plină de bucurie, a început să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile, pe cari le văzuseră.
[38] Ei ziceau:,,Binecuvîntat este Împăratul care vine în Numele Domnului! Pace în cer, şi slavă în locurile prea înalte!``
[39] Unii Farisei, din norod, au zis lui Isus:,,Învăţătorule, ceartă-Ţi ucenicii!``
[40] Şi El a răspuns:,,Vă spun că, dacă vor tăcea ei, pietrele vor striga.``
[41] Cînd S'a apropiat de cetate şi a văzut -o, Isus a plîns pentru ea,
[42] şi a zis:,,Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile, cari puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sînt ascunse de ochii tăi.
[43] Vor veni peste tine zile, cînd vrăjmaşii tăi te vor înconjura cu şanţuri, te vor împresura, şi te vor strînge din toate părţile:
[44] te vor face una cu pămîntul, pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău; şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentrucă n'ai cunoscut vremea cînd ai fost cercetată.``
[45] În urmă a intrat în Templu, şi a început să scoată afară pe ceice vindeau şi cumpărau în el.
[46] Şi le -a zis:,,Este scris:,Casa Mea va fi o casă de rugăciune. Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tîlhari.``
[47] Isus învăţa în toate zilele pe norod în Templu. Şi preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătrînii norodului căutau să -L omoare;
[48] dar nu ştiau cum să facă, pentrucă tot norodul Îi sorbea vorbele de pe buze.