[1] Isus a mai spus ucenicilor Săi:,,Un om bogat avea un ispravnic, care a fost pîrît la el că -i risipeşte averea.
[2] El l -a chemat, şi i -a zis:,Ce aud eu vorbindu-se despre tine? Dă-ţi socoteala de isprăvnicia ta, pentrucă nu mai poţi fi ispravnic.`
[3] Ispravnicul şi -a zis:,Ce am să fac, dacă îmi ia stăpînul isprăvnicia? Să sap, nu pot; să cerşesc, mi -e ruşine.
[4] Ştiu ce am să fac, pentruca, atunci cînd voi fi scos din isprăvnicie, ei să mă primească în casele lor.`
[5] A chemat pe fiecare din datornicii stăpînului său, şi a zis celui dintîi:,Cît eşti dator stăpînului meu?`
[6] ,O sută de măsuri de untdelemn`, a răspuns el. Şi i -a zis:,Ia-ţi zapisul, şi şezi degrabă de scrie cincizeci.`
[7] Apoi a zis altuia:,Dar tu, cît eşti dator?`,O sută de măsuri de grîu`, a răspuns el. Şi i -a zis:,Ia-ţi zapisul, şi scrie optzeci.`
[8] Stăpînul lui a lăudat pe ispravnicul nedrept, pentrucă lucrase înţelepţeşte. Căci fiii veacului acestuia, faţă de semenii lor, sînt mai înţelepţi decît fiii luminii.
[9] Şi Eu vă zic: Faceţi-vă prieteni cu ajutorul bogăţiilor nedrepte, pentruca atunci cînd veţi muri, să vă primească în corturile vecinice.
[10] Cine este credincios în cele mai mici lucruri, este credincios şi în cele mari; şi cine este nedrept în cele mai mici lucruri, este nedrept şi în cele mari.
[11] Deci, dacă n'aţi fost credincioşi în bogăţiile (Greceşte: Mamona.) nedrepte, cine vă va încredinţa adevăratele bogăţii?
[12] Şi dacă n'aţi fost credincioşi în lucrul altuia, cine vă va da ce este al vostru?
[13] Nici o slugă nu poate sluji la doi stăpîni; căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celalt, sau va ţinea numai la unul şi va nesocoti pe celalt. Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.``
[14] Fariseii, cari erau iubitori de bani, ascultau şi ei toate lucrurile acestea, şi îşi băteau joc de El.
[15] Isus le -a zis:,,Voi căutaţi să vă arătaţi neprihăniţi înaintea oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaşte inimile; pentrucă ce este înălţat între oameni, este o urîciune înaintea lui Dumnezeu.
[16] Legea şi proorocii au ţinut pînă la Ioan; de atunci încoace, Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu se propovăduieşte: şi fiecare, ca să intre în ea, dă năvală.
[17] Este mai lesne să treacă cerul şi pămîntul decît să cadă o singură frîntură de slovă din Lege.
[18] Oricine îşi lasă nevasta şi ia pe alta de nevastă, preacurveşte; şi cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbatul ei, preacurveşte.
[19] ,,Era un om bogat, care se îmbrăca în porfiră şi in supţire; şi în fiecare zi ducea o viaţă plină de veselie şi strălucire.
[20] La uşa lui, zăcea un sărac, numit Lazăr, plin de bube.
[21] Şi dorea mult să se sature cu fărămiturile, cari cădeau de la masa bogatului; pînă şi cînii veneau şi -i lingeau bubele.
[22] Cu vremea săracul a murit; şi a fost dus de îngeri în sînul lui Avraam. A murit şi bogatul, şi l-au îngropat.
[23] Pe cînd era el în Locuinţa morţilor, în chinuri, şi -a ridicat ochii în sus, a văzut de departe pe Avraam, şi pe Lazăr în sînul lui,
[24] şi a strigat:,Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine, şi trimete pe Lazăr să-şi moaie vîrful degetului în apă, şi să-mi răcorească limba; căci grozav sînt chinuit în văpaia aceasta.`
[25] ,Fiule`, i -a răspuns Avraam,,adu-ţi aminte că, în viaţa ta, tu ţi-ai luat lucrurile bune, şi Lazăr şi -a luat pe cele rele; acum aici, el este mîngîiat, iar tu eşti chinuit.
[26] Pe lîngă toate acestea, între noi şi între voi este o prăpastie mare, aşa ca cei ce ar avea să treacă de aici la voi, sau de acolo la noi, să nu poată.`
[27] Bogatul a zis:,Rogu-te dar, părinte Avraame, să trimeţi pe Lazăr în casa tatălui meu;
[28] căci am cinci fraţi, şi să le adeverească aceste lucruri, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin.`
[29] Avraam a răspuns:,Au pe Moise şi pe prooroci; să asculte de ei.`
[30] ,Nu, părinte Avraame`, a zis el;,ci dacă se va duce la ei cineva din morţi, se vor pocăi.`
[31] Şi Avraam i -a răspuns:,Dacă nu ascultă pe Moise şi pe prooroci, nu vor crede nici chiar dacă ar învia cineva din morţi.``