Skip to content
Opens in a new window
Listen to this chapter • 3:24

[1] Prin îndurarea lui Dumnezeu, vă îndemn deci, fraţilor, oferiţi-vă trupurile ca jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu, ca pe o închinare duhovnicească a voastră.

[2] Şi nu vă potriviţi acestei lumi, ci schimbaţi-vă prin înnoirea minţii, ca să deosebiţi care este voinţa lui Dumnezeu: ceea ce este bun, plăcut şi desăvârşit.

[3] Căci prin harul ce mi-a fost dat, îi spun fiecăruia dintre voi să nu se socotească pe sine mai presus decât trebuie, ci să se măsoare cu înţelepciune, după măsura credinţei pe care a împărţit-o Dumnezeu fiecăruia.

[4] Căci după cum într-un trup avem mai multe mădulare şi nu toate mădularele fac acelaşi lucru,

[5] aşa şi noi, cei mulţi, suntem un trup în Hristos şi fiecare suntem mădulare unii pentru alţii.

[6] Dar avem daruri diferite, după harul care ne-a fost dat. Dacă avem darul profeţiei, să profeţim după măsura credinţei.

[7] Dacă avem darul slujirii, să stăruim în slujire. Dacă cineva învaţă, să stăruie în învăţătură.

[8] Dacă îndeamnă, să îndemne. Dacă împarte altora, să împartă cu dărnicie. Cine stă în frunte, să fie plin de zel. Cine se îndură de alţii, să se îndure cu bucurie.

[9] Iubirea să fie neprefăcută. Urâţi răul, alipiţi-vă de bine.

[10] Iubiţi-vă unii pe alţii cu iubire frăţească. Daţi-vă întâietate unii altora în cinstire.

[11] Fiţi plini de râvnă, nu leneşi. Fiţi înflăcăraţi în duh. Slujiţi Domnului.

[12] Bucuraţi-vă în nădejde. Fiţi răbdători în suferinţă. Stăruiţi în rugăciune.

[13] Ajutaţi-i pe sfinţi în nevoile lor. Căutaţi să fiţi primitori cu străinii.

[14] Binecuvântaţi-i pe cei care vă prigonesc. Binecuvântaţi-i şi nu-i blestemaţi.

[15] Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură, plângeţi cu cei ce plâng.

[16] Gândiţi la fel unul despre altul, nu vă gândiţi la ranguri înalte, ci lăsaţi-vă atraşi de cele smerite. Nu vă socotiţi voi înşivă înţelepţi.

[17] Nu răsplătiţi nimănui răul cu rău. Aveţi grijă să faceţi lucruri bune înaintea tuturor oamenilor.

[18] Pe cât stă în puterea voastră, trăiţi în pace cu toţi oamenii.

[19] Nu vă răzbunaţi singuri, preaiubiţilor, ci lăsaţi loc mâniei lui Dumnezeu, căci este scris: A mea este răzbunarea. Eu voi răsplăti, zice Domnul.

[20] Deci, dacă vrăjmaşul tău este flămând, dă-i de mâncare, dacă îi este sete, dă-i să bea; căci, făcând aceasta, îl vei face să-i fie ruşine.

[21] Nu te lăsa biruit de rău, ci biruieşte răul cu binele.

Romani — Chapters