[1] "" În vremea aceasta la poarta Samariei se aflau patru oameni leproşi şi ziceau unul către altul: ""Ce şedem noi aici şi aşteptăm moartea?
[2] "" De ne vom hotărî să ne ducem în cetate, în cetate e foamete şi vom muri acolo; iar dacă vom şedea aici, tot vom muri. Să ne ducem mai bine în tabăra Sirienilor! De ne vor lăsa cu viaţă, vom trăi, de nu, vom muri"".
[3] " Şi s-au sculat ei în amurg, ca să se ducă în tabăra Sirienilor. Dar când au ajuns la marginea taberei Sirienilor, acolo nu mai era nici un om;
[4] " Căci Domnul făcuse în tabăra Sirienilor să se audă zgomot de care şi nechezat de cai şi zgomot de oştire mare. Şi au zis ei unul către altul: ""De bună seamă, regele lui. Israel a tocmit să vină împotriva noastră pe regii Heteilor şi ai Egiptului"".
[5] " Şi s-au sculat şi au fugit în amurg şi şi-au lăsat corturile, caii, asinii lor şi toată tabăra cum era şi au fugit, ca să-şi scape viaţa.
[6] Ajungând deci leproşii aceia la marginea taberei, au intrat într-un cort şi au mâncat şi au băut şi au luat de acolo argint şi aur şi haine şi s-au dus de le-au ascuns. Şi s-au mai dus şi în alt cort şi au luat şi de acolo şi au ascuns.
[7] " Apoi au zis unul către altul: ""Ceea ce facem, nu facem bine. Ziua aceasta este zi de veste bună. Dacă întârziem şi aşteptăm lumina zilei atunci vina va cădea asupra noastră. Hai deci să vestim casa regelui!""
[8] "" Şi au venit ei şi au strigat pe portarii cetăţii şi le-au povestit, zicând: ""Noi am fost în tabăra Sirienilor şi iată acolo nu se vedea nimeni şi nu se auzea nimic, ci numai cai legaţi şi corturi cum trebuie să fie"".
[9] " Şi portarii au strigat şi au dat de veste la casa regelui.
[10] " Şi s-a sculat regele noaptea şi a zis slugilor sale: ""Am să vă spun ce fac Sirie cu noi: Ei ştiu că noi suferim de foame şi au ieşit din tabără şi s-au ascuns în câmp, cugetând aşa: Când vor ieşi ei din cetate, îi vom prinde vii şi vom năvăli în cetate"".
[11] "" Dar unul din cei ce slujeau înaintea lui a răspuns şi a zis: ""Să se ia cei cinci cai rămaşi care mai sunt în cetate (din toată tabăra lui Israel numai atâta mai rămăsese; cealaltă tabără a lui Israel pierise toată) şi să trimitem oameni să vadă"".
[12] "" Au luat deci două perechi de cai înhămaţi la căruţe şi a trimis regele pe urma oştirii siriene, zicând: ""Duceţi-vă şi vedeţi!""
[13] " Şi s-au dus după ei până la Iordan şi iată tot drumul era semănat cu haine şi cu lucruri aruncate de Sirieni în graba lor. şi s-au întors trimişii şi au spus regelui.
[14] Atunci a ieşit poporul şi a prădat tabăra siriană şi a fost măsura de făină din cea mai bună un siclu şi două măsuri de orz un siclu, după cuvântul Domnului.
[15] Iar regele a luat pe slujitorul acela de mâna căruia se sprijinea şi l-a rânduit de pază la poarta cetăţii; acesta a fost călcat în picioare de popor şi a murit la poartă, cum zisese omul lui Dumnezeu când venise trimisul regelui la el;
[16] " Pentru că atunci când omul lui Dumnezeu a spus regelui aşa: ""Mâine pe vremea aceasta în poarta Samariei două măsuri de orz vor fi un siclu şi o măsură de făină din cea mai bună va fi tot un siclu"",
[17] "" Atunci acest slujitor a răspuns omului lui Dumnezeu şi a zis: ""Chiar dacă Domnul va deschide ferestrele cerului, nici atunci n-ar putea fi una ca aceasta!"" Iar Elisei i-a zis: ""Vei vedea-o cu ochii tăi, dar nu vei mânca din ea!""
[18] " Şi aşa s-a întâmplat cu el: l-a călcat poporul în poartă şi a murit.
[19] " În vremea aceea a grăit Elisei cu femeia căreia îi înviase copilul şi i-a zis: ""Scoală şi du-te de la casa ta şi trăieşte unde vei putea, căci Domnul a chemat foametea şi aceea va veni asupra pământului pentru şapte ani"".
[20] " Şi s-a sculat femeia aceea şi a făcut după cuvântul omului lui Dumnezeu şi s-a dus ea şi casa sa şi a trăit în pământul Filistenilor şapte ani.
[21] Iar după trecerea celor şapte ani s-a întors femeia aceea din pământul Filistenilor şi a venit să roage pe rege pentru casa sa şi pentru ţarina sa.
[22] " Tocmai atunci regele vorbea cu Ghehazi, sluga omului lui Dumnezeu, şi a zis: ""Povesteşte-mi tot ce este mai însemnat din câte a făcut Elisei!""
[23] "" Şi pe când istorisea el regelui despre copilul înviat de Elisei, a rugat pe rege pentru casa sa şi pentru ţarina sa. Şi a zis Ghehazi: ""Stăpânul meu rege, aceasta este chiar femeia aceea şi el este acel fiul al ei pe care l-a înviat Elisei"".
[24] "" Şi a întrebat regele şi pe femeie şi i-a povestit şi ea. Atunci regele i-a dat pe unul de la curte, zicând: ""Să i se întoarcă toate câte sunt ale ei şi toate veniturile ţarinei din ziua când ea a părăsit ţarina până acum"".
[25] "" Şi a venit Elisei în Damasc, când Benhadad, regele Siriei, era bolnav. Şi i s-a spus acestuia şi i s-a zis: ""A venit aici omul lui Dumnezeu"".
[26] "" Iar regele a zis către Hazael: ""Ia în mâna ta un dar şi du-te în întâmpinarea omului lui Dumnezeu şi întreabă pe Domnul prin el, zicând: Mă voi însănătoşi eu, oare, de boala aceasta?""
[27] "" Şi s-a dus Hazael în întâmpinarea lui şi a luat dar în mâna sa din cele mai bune lucruri din Damasc cât pot duce patruzeci de cămile şi a venit şi a stat înaintea feţei lui şi a zis: ""Benhadad, fiul tău, regele Siriei, m-a trimis la tine să întreb: Mă voi însănătoşi eu, oare, de. boala aceasta?""
[28] "" Iar Elisei i-a zis: ""Du-te şi spune-i: ""Te vei însănătoşi!"" Cu toate acestea, Domnul mi-a descoperit că el va muri"".
[29] " Şi şi-a îndreptat Elisei privirile spre Hazael şi l-a privit mult, apoi a plâns omul lui Dumnezeu.
[30] " Şi a zis Hazael. ""De ce plânge domnul meu?"" Şi el a zis: ""Pentru că ştiu ce rău ai să faci tu fiilor lui Israel; tăria lor o vei da focului, pe tinerii lor cu sabia îi vei ucide, pe copiii lor de sân îi vei omorî şi pe cele însărcinate ale lor le vei tăia"".
[31] "" A zis Hazael: ""Robul tău este câine ca să facă asemenea lucru necugetat?"" Şi Elisei a zis: ""Domnul mi-a arătat în tine pe regele Siriei"".