[1] "" Şi el a zis: ""Aduceţi-mi o oală nouă şi puneţi sare în ea!""
[2] "" Şi i-au adus şi a ieşit el la fântâna de apă şi, aruncând sarea în ea, a zis: ""Aşa zice Domnul: Iată am făcut apa aceasta sănătoasă şi nu va mai pricinui nici vătămare, nici moarte, nici nerodire"".
[3] " Şi s-a făcut apa curată până astăzi, după cuvântul pe care l-a spus Elisei.
[4] " De acolo s-a dus el la Betel. Şi cum mergea pe drum, au ieşit din cetate nişte copii şi s-au apucat să râdă de al zicând: ""Hai, pleşuvule, hai!""
[5] " Iar el, întorcându-se şi văzându-i, i-a blestemat cu numele Domnului. Atunci, ieşind din pădure doi urşi, au sfâşiat din ei patruzeci şi doi de copii.
[6] De aici Elisei s-a dus la muntele Carmelului, iar de acolo s-a întors în Samaria.
[7] Ioram, fiul lui Ahab, se făcuse rege peste Israel în Samaria, în anul al optsprezecelea al lui Iosafat, regele Iudei, şi a domnit doisprezece ani.
[8] Acesta a făcut lucruri netrebnice în ochii Domnului, dar nu aşa cum făcuse tatăl său şi mama sa, căci el a depărtat stâlpii cu pisanii făcuţi în cinstea lui Baal, pe care-î făcuse tatăl său.
[9] Dar de păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a dus pe Israel în rătăcire, s-a ţinut şi el şi nu s-a lăsat de ele.
[10] Meşa, regele Moabului, era bogat în vite şi trimitea regelui lui Israel câte o sută de mii de miei şi câte o sută de mii de berbeci netunşi.
[11] Dar când a murit Ahab, regele Moabului s-a răzvrătit împotriva regelui lui Israel.
[12] În vremea aceea a ieşit regele Ioram din Samaria şi a numărat tot Israelul;
[13] " Iar după aceea s-a dus la Iosafat, regele Iudei, să-i zică: ""Regele Moabului s-a răzvrătit asupra mea. Vrei să mergi cu mine la război împotriva Moabului?"" Iar acesta a zis: ""Merg. Cum eşti tu, aşa sunt şi eu; cum este poporul tău, aşa este şi al meu şi cum sunt caii tăi, aşa sunt şi ai mei!""
[14] "" Apoi a zis: ""Pe ce drum să mergem?"" Iar el a răspuns: ""Pe calea pustiului Edomului"".
[15] " Şi a plecat regele lui Israel şi regele Iudei şi regele Edomului şi au înconjurat cale de şapte zile; dar nu era apă pentru oştire şi pentru vitele ce veneau în urmă.
[16] " Atunci a zis regele lui Israel: ""Ah, iată a chemat Domnul pe aceşti trei regi ca să-i dea în mâinile lui Moab"".
[17] "" Iar Iosafat a zis: ""Nu este oare pe aici vreun prooroc al Domnului, ca să întrebăm pe Domnul prin el?"" Şi auzind, unul din slujitorii regelui lui Israel a zis: ""Este aici Elisei, fiul lui Safat, care turna apă pe mâini lui Ilie"".
[18] "" A zis Iosafat: ""El are cuvântul Domnului"". Şi s-au dus la el regele lui Israel şi regele Iudei şi regele Edomului.
[19] "" Atunci a zis Elisei către regele lui Israel: ""Ce poate fi între mine şi tine? Du-te la proorocii tatălui tău şi la proorocii mamei tale!"" Iar regele lui Israel a zis către el: ""Ba nu, căci Domnul a chemat aici pe aceşti trei regi ca să-i dea în mâinile lui Moab"".
[20] "" Iar Elisei a zis: ""Pe cât este de adevărat că Domnul Savaot, Căruia slujesc, este viu, tot aşa este de adevărat că de nu aş cinsti pe Iosafat, regele Iudei, nici nu m-aş uita la tine şi nici nu te-aş vedea!
[21] "" Acum însă chemaţi-mi un cântăreţ!"" şi dacă a început acesta a cânta, s-a atins mâna Domnului de Elisei
[22] "" Şi acesta a zis: ""Aşa grăieşte Domnul: Faceţi în valea aceasta şanţuri.
[23] " Căci aşa zice Domnul: Nu veţi vedea vânt, nici ploaie nu veţi vedea, dar valea aceasta se va umplea de apă, din care veţi bea şi voi şi vitele voastre cele mici şi cele mari.
[24] Însă acesta este puţin lucru în ochii Domnului. El şi pe Moab îl va da în mâinile voastre;
[25] " Şi veţi bate toate cetăţile cele întărite şi toate cetăţile însemnate, toţi copacii cei mai buni îi veţi tăia şi toate izvoarele de apă le veţi astupa şi toate ogoarele cele mai bune le veţi strica cu pietre"".
[26] " Dimineaţa însă, când se înălţa darul de pâine, deodată s-a revărsat apă pe drumul dinspre Edom şi s-a umplut pământul de apă.
[27] Şi când au auzit Moabiţii că vin regii să se bată cu ei, s-au adunat toţi care erau în stare să poarte arme, ba şi cei mai bătrâni şi au stat da hotar.
[28] Iar dimineaţa s-au sculat de noapte şi, când a strălucit soarele deasupra apei, Moabiţilor li s-a părut din depărtare că apa aceea este roşie ca sângele.
[29] " Şi au zis: ""Acela este sânge. Regii aceia s-au luptat între ei rănindu-se unul pe altul. Acum la pradă, Moabe!""