[1] Saul se învoise la uciderea lui Ştefan. În ziua aceea, s'a pornit o mare prigonire împotriva Bisericii din Ierusalim. Şi toţi, afară de apostoli, s'au împrăştiat prin părţile Iudeii şi ale Samariei.
[2] Nişte oameni temători de Dumnezeu au îngropat pe Ştefan, şi l-au jălit cu mare tînguire.
[3] Saul de partea lui, făcea prăpăd în Biserică; intra prin case, lua cu sila pe bărbaţi şi pe femei, şi -i arunca în temniţă.
[4] Ceice se împrăştiaseră, mergeau din loc în loc, şi propovăduiau Cuvîntul.
[5] Filip s'a coborît în cetatea Samariei, şi le -a propovăduit pe Hristos.
[6] Noroadele luau aminte cu un gînd la cele spuse de Filip, cînd au auzit şi au văzut semnele, pe cari le făcea.
[7] Căci din mulţi îndrăciţi ieşeau duhuri necurate, şi scoteau mari ţipete; mulţi slăbănogi şi şchiopi erau tămăduiţi.
[8] Şi a fost o mare bucurie în cetatea aceasta.
[9] În cetate era un om, numit Simon, care zicea că este un om însemnat; el vrăjea şi punea în uimire pe poporul Samariei.
[10] Toţi, dela mic pînă la mare, îl ascultau cu luare aminte, şi ziceau:,,Acesta este puterea lui Dumnezeu, cea care se numeşte,mare`.
[11] Îl ascultau cu luare aminte, pentrucă multă vreme îi uimise cu vrăjitoriile lui.
[12] Dar cînd au crezut pe Filip, care propovăduia Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu şi a Numelui lui Isus Hristos, au fost botezaţi, atît bărbaţi cît şi femei.
[13] Chiar Simon a crezut; şi dupăce a fost botezat, nu se mai despărţea de Filip, şi privea cu uimire minunile şi semnele mari cari se făceau.
[14] Apostolii, cari erau în Ierusalim, cînd au auzit că Samaria a primit Cuvîntul lui Dumnezeu, au trimes la ei pe Petru şi pe Ioan.
[15] Aceştia au venit la Samariteni, şi s'au rugat pentru ei, ca să primească Duhul Sfînt.
[16] Căci nu Se pogorîse încă peste niciunul din ei, ci fuseseră numai botezaţi în Numele Domnului Isus.
[17] Atunci Petru şi Ioan au pus mînile peste ei, şi aceia au primit Duhul Sfînt.
[18] Cînd a văzut Simon că Duhul Sfînt era dat prin punerea mînilor apostolilor, le -a dat bani,
[19] şi a zis:,,Daţi-mi şi mie puterea aceasta, pentruca peste oricine-mi voi pune mînile, să primească Duhul Sfînt.``
[20] Dar Petru i -a zis:,,Banii tăi să piară împreună cu tine, pentrucă ai crezut că darul lui Dumnezeu s'ar putea căpăta cu bani!
[21] Tu n'ai nici parte, nici sorţ în toată treaba aceasta, căci inima ta nu este curată înaintea lui Dumnezeu.
[22] Pocăieşte-te dar de această răutate a ta, şi roagă-te Domnului să ţi se ierte gîndul acesta al inimii tale, dacă este cu putinţă;
[23] căci văd că eşti plin de fiere amară, şi în lanţurile fărădelegii.``
[24] Simon a răspuns:,,Rugaţi-vă voi Domnului pentru mine, ca să nu mi se întîmple nimic din ce aţi zis.``
[25] După ce au mărturisit despre Cuvîntul Domnului, şi după ce l-au propovăduit, Petru şi Ioan s'au întors la Ierusalim, vestind Evanghelia în multe sate de ale Samaritenilor.
[26] Un înger al Domnului a vorbit lui Filip, şi i -a zis:,,Scoală-te, şi du-te spre miazăzi, pe drumul care pogoară spre Ierusalim la Gaza, şi care este pustiu.``
[27] Filip s'a sculat şi a plecat. Şi iată că un Etiopian, un famen cu mare putere la împărăteasa Candace a Etiopienilor, şi îngrijitorul tuturor vistieriilor ei, venit la Ierusalim ca să se închine,
[28] se întorcea de acolo, şi şedea în carul lui, şi citea pe proorocul Isaia.
[29] Duhul a zis lui Filip:,,Du-te, şi ajunge carul acesta!``
[30] Filip a alergat, şi a auzit pe Etiopian citind pe proorocul Isaia. El i -a zis:,,Înţelegi tu ce citeşti?``
[31] Famenul a răspuns:,,Cum aş putea să înţeleg, dacă nu mă va călăuzi cineva?`` Şi a rugat pe Filip să se suie în car, şi să şadă împreună cu el.
[32] Locul din Scriptură, pe care -l citea, era acesta:,,El a fost dus ca o oaie la tăiere; şi, ca un miel fără glas înaintea celui ce -l tunde, aşa nu Şi -a deschis gura;
[33] în smerenia Lui, judecata I -a fost luată. Şi cine va zugrăvi pe cei din timpul Lui? Căci viaţa I -a fost luată de pe pămînt.``
[34] Famenul a zis lui Filip:,,Rogu-te, despre cine vorbeşte proorocul astfel? Despre sine sau despre vreun altul?``
[35] Atunci Filip a luat cuvîntul, a început dela Scriptura aceasta, şi i -a propovăduit pe Isus.
[36] Pe cînd îşi urmau ei drumul, au dat peste o apă. Şi famenul a zis:,,Uite apă; ce mă împiedică să fiu botezat?``
[37] Filip a zis:,,Dacă crezi din toată inima, se poate.`` Famenul a răspuns:,,Cred că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu.``
[38] A poruncit să stea carul, s'au pogorît amîndoi în apă, şi Filip a botezat pe famen.
[39] Cînd au ieşit afară din apă, Duhul Domnului a răpit pe Filip, şi famenul nu l -a mai văzut. În timp ce famenul îşi vedea de drum, plin de bucurie,
[40] Filip se afla la Azot, de unde s'a dus pînă la Cezarea. Şi propovăduia Evanghelia în toate cetăţile prin care trecea.