[1] Iar când îi vei da drumul ca să fie slobod, să nu-i dai drumul cu mâinile goale;
[2] Ci înzestrează-l din turmele tale, din aria ta, de la teascul tău; dă-i şi lui din cele cu care te-a binecuvântat Domnul Dumnezeul tău.
[3] Adu-ţi aminte că şi tu ai fost rob în pământul Egiptului şi te-a izbăvit Domnul Dumnezeul tău. Iată pentru ce îţi poruncesc acestea astăzi.
[4] Iar dacă acela îţi va zice: Nu mă duc de la tine, pentru că te iubesc pe tine şi casa ta, şi deci îi este bine la tine,
[5] Să iei sula şi să-i găureşti urechea lui de uşor, şi îţi va fi rob pe vecie. Tot aşa să faci şi cu roaba ta.
[6] Să nu socoteşti o greutate pentru tine când va trebui să-i dai drumul de la tine ca să fie slobod, căci în şase ani ţi-a muncit de două ori cât plata unui străin şi te va binecuvânta Domnul Dumnezeul tău în toate câte vei face.
[7] Tot întâiul născut de parte bărbătească, ce se va naşte din vitele tale cele mari şi din vitele mărunte ale tale, să-l închini Domnului Dumnezeului tău. Să nu lucrezi cu boul tău întâi-născut şi să nu tunzi pe întâiul născut din vitele tale mărunte.
[8] Înaintea Domnului Dumnezeului tău să mănânci acestea în fiecare an, tu şi familia ta, la locul pe care-l va alege Domnul Dumnezeul tău.
[9] Dar dacă va avea vreo meteahnă, şchiopătare, sau orbire, sau altă meteahnă oarecare, să nu-l aduci jertfă Domnului Dumnezeului tău,
[10] Ci să-l mănânci în cetăţile tale; atât cel necurat cît şi cel curat pot să mănânce din el, cum mănâncă o căprioară sau un cerb.
[11] " Numai sângele lui să nu-l mănânci, ci să-l verşi jos, ca apa"".
[12] "" ""Să păzeşti luna Aviv şi să prăznuieşti Paştile Domnului Dumnezeului tău, pentru că în luna Aviv te-a scos Domnul Dumnezeul tău din Egipt, noaptea.
[13] " Să junghii Paştile Domnului Dumnezeului tău din vite mari şi din vite mărunte, la locul pe care-l va alege Domnul, ca să fie numele Lui acolo.
[14] Să nu mănânci în timpul Paştilor pâine dospită; şapte zile să mănânci azime, pâinea durerii, ca să-ţi aduci aminte de ieşirea ta din pământul Egiptului în toate zilele vieţii tale, căci cu grăbire ai ieşit tu din pământul Egiptului.
[15] Să nu se afle la tine aluat dospit în tot ţinutul tău, timp de şapte zile, şi din carnea care ai adus-o jertfă seara, în ziua întâi, să nu rămână nimic pe dimineaţă.
[16] Tu nu pori să junghii Paştile în vreuna din cetăţile tale, pe care Domnul Dumnezeul tău ţi le va da.
[17] Ci numai în locul acela pe care-l va alege Domnul Dumnezeul tău, ca să rămână acolo numele Lui; să junghii Paştile seara, la asfinţitul soarelui, pe vremea când ai ieşit tu din Egipt.
[18] Să frigi şi să mănânci în locul acela pe care-l va alege Domnul Dumnezeul tău, iar a doua zi poţi să te întorci şi să intri în sălaşurile tale.