[1] Iar când s-au apropiat de Ierusalim şi au venit la Betfaghe la Muntele Măslinilor, atunci Iisus a trimis pe doi ucenici,
[2] Zicându-le: Mergeţi în satul care este înaintea voastră şi îndată veţi găsi o asină legată şi un mânz cu ea; dezlegaţi-o şi aduceţi-o la Mine.
[3] Şi dacă vă va zice cineva ceva, veţi spune că-I trebuie Domnului; şi le va trimite îndată.
[4] Iar acestea toate s-au făcut, ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin proorocul, care zice:
[5] " ""Spuneţi fiicei Sionului: Iată Împăratul tău vine la tine blând şi şezând pe asină, pe mânz, fiul celei de sub jug"".
[6] " Mergând deci ucenicii şi făcând după cum le-a poruncit Iisus,
[7] Au adus asina şi mânzul şi deasupra lor şi-au pus veşmintele, iar El a şezut peste ele.
[8] Şi cei mai mulţi din mulţime îşi aşterneau hainele pe cale, iar alţii tăiau ramuri din copaci şi le aşterneau pe cale,
[9] Iar mulţimile care mergeau înaintea Lui şi care veneau după El strigau zicând: Osana Fiului lui David; binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului! Osana întru cei de sus!
[10] Şi intrând El în Ierusalim, toată cetatea s-a cutremurat, zicând: Cine este Acesta?
[11] Iar mulţimile răspundeau: Acesta este Iisus, proorocul din Nazaretul Galileii.
[12] Şi a intrat Iisus în templu şi a alungat pe toţi cei ce vindeau şi cumpărau în templu şi a răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor care vindeau porumbei.
[13] " Şi a zis lor: Scris este: ""Casa Mea, casă de rugăciune se va chema, iar voi o faceţi peşteră de tâlhari!""
[14] " Şi au venit la El, în templu, orbi şi şchiopi şi i-a făcut sănătoşi.
[15] Şi văzând arhiereii şi cărturarii minunile pe care le făcuse şi pe copiii care strigau în templu şi ziceau: Osana Fiului lui David, s-au mâniat,
[16] Şi I-au zis: Auzi ce zic aceştia? Iar Iisus le-a zis: Da. Au niciodată n-aţi citit că din gura copiilor şi a celor ce sug Ţi-ai pregătit laudă?
[17] Şi lăsându-i, a ieşit afară din cetate la Betania, şi noaptea a rămas acolo.
[18] Dimineaţa, a doua zi, pe când se întorcea în cetate, a flămânzit;
[19] Şi văzând un smochin lângă cale, S-a dus la el, dar n-a găsit nimic în el decât numai frunze, şi a zis lui: De acum înainte să nu mai fie rod din tine în veac! Şi smochinul s-a uscat îndată.
[20] Văzând aceasta, ucenicii s-au minunat, zicând: Cum s-a uscat smochinul îndată?
[21] Iar Iisus, răspunzând, le-a zis: Adevărat grăiesc vouă: Dacă veţi avea credinţă şi nu vă veţi îndoi, veţi face nu numai ce s-a făcut cu smochinul, ci şi muntelui acestuia de veţi zice: Ridică-te şi aruncă-te în mare, va fi aşa.
[22] Şi toate câte veţi cere, rugându-vă cu credinţă, veţi primi.
[23] Iar după ce a intrat în templu, s-au apropiat de El, pe când învăţa, arhiereii şi bătrânii poporului şi au zis: Cu ce putere faci acestea? Şi cine Ţi-a dat puterea aceasta?
[24] Răspunzând, Iisus le-a zis: Vă voi întreba şi Eu pe voi un cuvânt, pe care, de Mi-l veţi spune, şi Eu vă voi spune vouă cu ce putere fac acestea:
[25] Botezul lui Ioan de unde a fost? Din cer sau de la oameni? Iar ei cugetau întru sine, zicând: De vom zice: Din cer, ne va spune: De ce, dar, n-aţi crezut lui?
[26] Iar de vom zice: De la oameni, ne temem de popor, fiindcă toţi îl socotesc pe Ioan de prooroc.
[27] Şi răspunzând ei lui Iisus, au zis: Nu ştim. Zis-a lor şi El: Nici Eu nu vă spun cu ce putere fac acestea.
[28] Dar ce vi se pare? Un om avea doi fii. Şi, ducându-se la cel dintâi, i-a zis: Fiule, du-te astăzi şi lucrează în via mea.
[29] Iar el, răspunzând, a zis: Mă duc, Doamne, şi nu s-a dus.
[30] Mergând la al doilea, i-a zis tot aşa; acesta, răspunzând, a zis: Nu vreau, apoi căindu-se, s-a dus.
[31] Care dintr-aceştia doi a făcut voia Tatălui? Zis-au Lui: Cel de-al doilea. Zis-a lor Iisus: Adevărat grăiesc vouă că vameşii şi desfrânatele merg înaintea voastră în împărăţia lui Dumnezeu.
[32] Căci a venit Ioan la voi în calea dreptăţii şi n-aţi crezut în el, ci vameşii şi desfrânatele au crezut, iar voi aţi văzut şi nu v-aţi căit nici după aceea, ca să credeţi în el.
[33] Ascultaţi altă pildă: Era un om oarecare stăpân al casei sale, care a sădit vie. A împrejmuit-o cu gard, a săpat în ea teasc, a clădit un turn şi a dat-o lucrătorilor, iar el s-a dus departe.
[34] Când a sosit timpul roadelor, a trimis pe slugile sale la lucrători, ca să-i ia roadele.
[35] Dar lucrătorii, punând mâna pe slugi, pe una au bătut-o, pe alta au omorât-o, iar pe alta au ucis-o cu pietre.
[36] Din nou a trimis alte slugi, mai multe decât cele dintâi, şi au făcut cu ele tot aşa.
[37] La urmă, a trimis la ei pe fiul său zicând: Se vor ruşina de fiul meu.
[38] Iar lucrătorii viei, văzând pe fiul, au zis între ei: Acesta este moştenitorul; veniţi să-l omorâm şi să avem noi moştenirea lui.
[39] Şi, punând mâna pe el, l-au scos afară din vie şi l-au ucis.
[40] Deci, când va veni stăpânul viei, ce va face acelor lucrători?
[41] I-au răspuns: Pe aceşti răi, cu rău îi va pierde, iar via o va da altor lucrători, care vor da roadele la timpul lor.
[42] " Zis-a lor Iisus: Au n-aţi citit niciodată în Scripturi: ""Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns să fie în capul unghiului. De la Domnul a fost aceasta şi este lucru minunat în ochii noştri""?
[43] " De aceea vă spun că împărăţia lui Dumnezeu se va lua de la voi şi se va da neamului care va face roadele ei.
[44] Cine va cădea pe piatra aceasta se va sfărâma, iar pe cine va cădea îl va strivi.
[45] Iar arhiereii şi fariseii, ascultând pildele Lui, au înţeles că despre ei vorbeşte.
[46] Şi căutând să-L prindă, s-au temut de popor pentru că Îl socotea prooroc.