[1] "" Zis-a Booz: ""Binecuvântată eşti tu de Domnul Dumnezeu, fiica mea! Această de pe urmă faptă bună a ta este încă şi mai frumoasă decât celelalte, căci nu te-ai dus să cauţi oameni tineri, săraci sau bogaţi.
[2] " Deci, fiica mea, nu te teme, îţi voi face tot ce ai zis, căci în toate părţile poporului meu se ştie că eşti femeie vrednică.
[3] Adevărat e că îţi sunt rudă, dar mai ai o rudă încă şi mai aproape decât mine.
[4] " Rămâi noaptea aceasta aici şi mâine, de va vrea acela să te răscumpere, bine, să te răscumpere; iar de nu va vrea să te răscumpere el, te voi răscumpăra eu; viu este Domnul! Dormi aici până mâine!""
[5] "" Şi a dormit ea la picioarele lui până dimineaţa. Apoi s-a sculat înainte de a se fi putut ea cunoaşte unul pe altul. Şi a zis Booz: ""Să nu se ştie că a venit femeia la arie!""
[6] "" Iar către ea a zis: ""Dezbracă-ţi haina ta cea de deasupra şi ţine-o"". Şi ea a ţinut-o, iar el i-a măsurat şase măsuri de orz şi i le-a pus pe umăr şi s-a dus în cetate.
[7] "" Atunci a venit Rut la soacra sa şi i-a zis: ""Ce e, fiica mea?"" Şi ea i-a povestit tot ce i-a făcut omul acela şi a zis:
[8] "" ""Aceste şase măsuri de orz mi le-a dat el, zicându-mi: ""Să nu te duci la soacra ta cu mâinile goale!""
[9] "" Iar soacra a zis: ""Ai răbdare fiica mea, până vei afla cum se va isprăvi lucrul acesta; căci omul acela nu se va linişti până nu va isprăvi chiar astăzi lucrul acesta"".
[10] "" În ziua aceea a ieşit Booz la poarta cetăţii şi a şezut acolo. Şi iată trecea pe acolo ruda de care grăise Booz; şi Booz i-a zis: ""Vino încoace şi şezi aici"". Şi acela s-a dus şi a şezut.
[11] "" Şi a luat Booz zece oameni dintre bătrânii cetăţii şi a zis: ""Şedeţi aici!"" şi ei au şezut.
[12] "" Apoi a zis Booz către ruda sa: ""Noemina, întorcându-se din şesul Moabiţilor, vinde partea de ţarină, cuvenită fratelui nostru Elimelec; şi eu m-am hotărât să fac cunoscut auzului tău şi să-ţi spun: Cumpăr-o în faţa celor ce şed aici şi în faţa bătrânilor poporului meu.
[13] "" De vrei s-o cumperi, cumpăr-o, iar de nu vrei s-o cumperi, spune-mi, ca să ştiu şi eu. Căci afară de tine n-are cine s-o cumpere, iar după tine vin eu"". Şi acela a zis: ""O cumpăr!""
[14] "" Răspuns-a Booz: ""De cumperi ţarina de la Noemina, atunci trebuie să cumperi şi pe Rut moabiteanca, femeia celui mort, şi trebuie să o iei de soţie, ca să păstrezi numele celui mort în moştenirea lui"".
[15] "" Iar ruda aceea a zis: ""Nu pot să o iau, ca să nu-mi stric moştenirea mea; ia-o tu, căci eu nu pot să o iau!""
[16] " Înainte, la facerea unei cumpărături sau a unui schimb, pentru întărirea lucrului, era în Israel obiceiul acesta: unul îşi descălţa sandaua sa şi o da celuilalt, care primea dreptul de rudenie mai apropiată şi aceasta era mărturie în Israel.
[17] " Şi a zis ruda aceea către Booz: ""Cumpăr-o pentru tine!"", şi şi-a descălţat sandaua sa şi a dat-o acestuia.
[18] "" Iar Booz a zis către bătrâni şi către tot poporul: ""Voi sunteţi martori astăzi, că eu am cumpărat de la Noemina toate ale lui Elimelec şi toate ale lui Chilion şi toate ale lui Mahlon.
[19] "" De asemenea şi pe Rut moabiteanca, femeia lui Mahlon, o iau de soţie, ca să păstrez numele celui mort în moştenirea lui şi ca să nu piară numele celui mort dintre fraţii lui şi din poarta locuinţei lui; voi astăzi sunteţi martori la aceasta"".
[20] "" Şi tot poporul care era la poartă şi bătrânii au zis: ""Suntem martori! Să facă Domnul pe femeia care intră în casa ta ca pe Rahila şi ca pe Lia, care amândouă au ridicat casă lui Israel. Să câştigi avere în Efrata şi numele tău să fie mărit în Betleem.
[21] "" Iar casa ta să fie cum a fost casa lui Fares, pe care l-a născut Tamara lui Iuda, şi să se slăvească prin sămânţa ce ţi-o va da Domnul din această femeie tânără"".
[22] " Şi a luat Booz pe Rut şi ea s-a făcut soţia lui. Şi intrând el la ea, Domnul i-a dat ei sarcină şi a născut un fiu.
[23] " Şi ziceau femeile către Noemina: ""Binecuvântat este Domnul, că nu te-a lăsat fără moştenitor! Slăvit să fie numele lui Israel!
[24] "" Acesta îţi va fi bucurie şi hrănitor la bătrâneţile tale, căci l-a născut nora ta, care este mai bună pentru tine decât şapte fii"".
[25] " Şi a luat Noemina pe copilul acesta şi l-a purtat în braţele sale şi i-a fost doică.
[26] " Iar vecinele i-au pus nume şi au zis: ""Noeminei i s-a născut fiu şi i s-a pus numele Obed"". Acesta este părintele lui Iesei, tatăl lui David.
[27] " Iată acum spiţa neamului lui Fares: lui Fares i s-a născut Esron:
[28] Lui Esron i s-a născut Aram; lui Aram i s-a născut Aminadab;
[29] Lui Aminadab i s-a născut Naason; lui Naason i s-a născut Salmon;
[30] Lui Salmon. i s-a născut Booz; lui Booz i s-a născut Obed; lui Obed i s-a născut Iesei;
[31] Lui Iesei i s-a născut David.
[32] Era în vremea aceea un om la Ramataim-Ţofim, în Muntele Efraim, cu numele Elcana, fiul lui Ieroham, fiul lui Elihu, fiul lui Tohu, fiul lui Ţuf Efraimitul.
[33] Omul acela avea două femei: numele uneia era Ana şi numele celeilalte era Penina. Penina avea copii, iar Ana nu avea copii.
[34] Omul acela se ducea în fiecare an din cetatea sa, la Şilo, să se închine şi să aducă jertfă Domnului Savaot; acolo însă erau preoţi ai Domnului cei doi fii ai lui Eli: Ofni şi Finees.
[35] În ziua când Elcana aducea jertfă dădea parte Peninei, femeii sale şi tuturor fiilor şi fiicelor ei;
[36] Iar Anei îi dădea parte îndoită, deşi aceasta nu avea copii, pentru că el iubea pe Ana mai mult decât pe Penina, căci Domnul închisese pântecele ei.
[37] Potrivnica ei însă o amăra grozav, aţâţând-o ca să cârtească din pricină că nu i-a dat Domnul prunci.
[38] Aşa se întâmpla în fiecare an, când mergea ea la casa Domnului: aceea o amăra, iar aceasta plângea şi se tânguia şi nu mânca.
[39] " Dar iată o dată Elcana, bărbatul său, i-a zis: ""Ana!"" Şi ea a răspuns: ""Iată-mă!"" A zis Elcana: ""Ce plângi şi de ce nu mănânci şi pentru ce e întristată inima ta? Nu sunt eu oare pentru tine mai bun decât zece copii?""
[40] " Atunci Ana, după ce au mâncat şi au băut ei în Şilo, s-a sculat şi a stat înaintea Domnului. Iar preotul Eli şedea atunci pe scaun la uşa cortului Domnului.
[41] Ea însă s-a rugat Domnului cu sufletul întristat şi a plâns amarnic,
[42] " Şi a dat făgăduinţă, zicând: ""Atotputernice Doamne, Dumnezeule Savaot, de vei căuta la întristarea roabei Tale şi-ţi vei aduce aminte de mine şi de nu vei uita pe roaba Ta, ci vei da roabei Tale un copil de parte bărbătească, îl voi da ţie, şi nu va bea el nici vin, nici sicheră, nici brici nu se va atinge de capul lui"".
[43] " Dar pe când se ruga ea aşa îndelung înaintea Domnului, Eli privea la gura ei;
[44] Şi fiindcă Ana vorbea în inima sa, iar buzele ei numai se mişcau, dar glasul nu i se auzea, Eli socotea că ea e beată.
[45] " De aceea i-a şi zis Eli: ""Până când ai să stai aici beată? Trezeşte-te şi te du de la faţa Domnului!""
[46] "" Răspunzând însă Ana a zis: ""Nu, domnul meu! Eu sunt o femeie cu inima întristată; nici vin, nici sicheră n-am băut, ci îmi dezvălui sufletul meu înaintea Domnului.
[47] "" Să nu socoţi pe roaba ta femeie netrebnică, căci din durerea mea cea mare şi din întristarea mea am vorbit până acum"".
[48] "" Atunci Eli i-a răspuns şi i-a zis: ""Mergi în pace şi Dumnezeul lui Israel să-ţi plinească cererea pe care I-ai făcut-o!""
[49] "" Iar ea i-a zis: ""Să afle roaba ta trecere înaintea ochilor tăi!"" Apoi s-a dus ea în calea sa şi a mâncat şi faţa nu-i mai era tristă ca mai înainte.
[50] " Iar dimineaţa s-au sculat ei şi s-au închinat înaintea Domnului şi, întorcându-se, au venit la casa lor în Rama. După aceea a cunoscut Elcana pe Ana, femeia sa, şi şi-a adus aminte Domnul de ea.
[51] " După câtva timp a zămislit Ana şi a născut un fiu şi i-a pus numele Samuel, căci îşi zicea ea: ""De la Domnul Dumnezeul Savaot l-am cerut!""