[1] " Atunci a zis către ei Rabşache: ""Spuneţi lui Iezechia: Aşa zice regele cel mare, regele Asiriei: Ce fel de nădejde este aceea în care te reazemi? Tu ai spus numai vorbe goale; pentru război însă trebuie pricepere şi putere.
[2] " Acum însă în cine nădăjduieşti tu, de te-ai răzvrătit împotriva mea?
[3] Iată, tu socoţi să te reazemi pe Egipt, pe acea trestie frântă care de se sprijineşte cineva în ea îi intră în mână şi i-o sparge. Aşa este Faraon, regele Egiptului, pentru toţi cei ce nădăjduiesc în el.
[4] Iar de-mi veţi zice: Noi nădăjduim în Domnul Dumnezeul nostru! Apoi în acela, oare, ale cărui înălţimi şi jertfelnice le-a stricat Iezechia şi a zis lui Iuda şi Ierusalimului: Numai înaintea acestui jertfelnic să vă închinaţi, care este în Ierusalim?
[5] Deci intră în legătură cu stăpânul meu, regele Asiriei, şi eu îţi voi da două mii de cai; poţi tu oare să găseşti călăreţi pentru ei?
[6] Cum vei birui tu măcar o singură căpetenie dintre cele mai mici slugi ale stăpânului meu? Ai nădejde în Egipt, pentru care şi pentru călăreţi?
[7] " Pe lângă aceasta, au doară eu fără voia Domnului am venit la locul acesta ca să-l stric? Domnul mi-a zis: Du-te asupra ţării acesteia şi o strică!""
[8] "" Iar Eliachim, fiul lui Hilchia, Şabna şi Ioah au zis către Rabşache: ""Vorbeşte cu robii tăi în limba aramaică, pentru că noi înţelegem, şi nu grăi cu noi în limba iudaică, în auzul poporului, care stă pe zid!""
[9] "" Zis-a Rabşache către ei: ""Au doară stăpânul meu m-a trimis să spun aceste cuvinte numai stăpânului ţării şi ţie? Nu, ci şi poporului care stă pe zid şi care va ajunge să-şi mănânce murdăria şi să-şi bea udul cu voi!""
[10] "" Apoi s-a sculat Rabşache şi a strigat cu glas tare în limba iudaică şi a spus aceste cuvinte: ""Ascultaţi cuvântul regelui celui mare, regele Asiriei!
[11] " Aşa zice regele: Să nu vă înşele pe voi Iezechia, căci nu poate să vă izbăvească din mâna mea,
[12] Şi să nu vă încurajeze Iezechia cu Domnul, zicând: Ne va izbăvi Domnul şi cetatea aceasta nu va fi dată în mâinile regelui Asiriei.
[13] Să nu ascultaţi pe Iezechia, căci aşa zice regele Asiriei: Împăcaţi-vă cu mine şi ieşiţi la mine; să-şi mănânce fiecare rodul viţei sale de vie şi al smochinului său şi să bea fiecare apă din fântâna sa, până nu vin să vă iau într-o ţară la fel cu ţara voastră,
[14] În ţara pâinii şi a vinului, în ţara fructelor şi a viilor, în ţara smochinelor şi mierei, şi nu veţi muri, ci veţi trăi. Deci nu ascultaţi pe Iezechia, care vă amăgeşte, zicând: Domnul ne va izbăvi.
[15] Dumnezeii popoarelor au izbăvit ei oare fiecare ţara sa din mâna regelui Asiriei?
[16] Unde sunt dumnezeii Hamatului şi ai Arpadului? Unde sunt dumnezeii Sefarvaimului, Inei şi Hevei? Au scăpat oare Samaria din mâna mea?
[17] " Care din dumnezeii ţărilor acestora a izbăvit ţara sa din mâna mea? Aşadar va izbăvi Domnul Ierusalimul din mâna mea?""
[18] " Poporul însă a tăcut şi nu i-a răspuns nici un cuvânt, pentru că porunca regelui era să nu-i răspundă.
[19] După aceea a venit Eliachim, fiul lui Hilchia, căpetenia curţii domneşti, Şebna scriitorul şi Ioah cronicarul, fiul lui Asaf, la Iezechia, cu hainele sfâşiate şi i-au spus vorbele lui Rabşache.
[20] Auzind acestea, regele Iezechia şi-a rupt hainele sale, s-a îmbrăcat cu sac şi s-a dus în templul Domnului.
[21] Atunci a trimis pe Eliachim, căpetenia curţii domneşti, pe Şebna scriitorul şi pe preoţii cei mai mari, îmbrăcaţi în sac, la Isaia proorocul, fiul lui Amos,
[22] " Şi aceştia au zis către el: ""Aşa zice Iezechia: Zi de necaz, de pedeapsă şi de ruşine este ziua aceasta, căci pruncii sunt aproape să iasă din pântecele mamelor şi ele nu pot naşte.
[23] "" Poate va auzi Domnul Dumnezeul tău toate cuvintele lui Rabşache, pe care l-a trimis regele Asiriei, stăpânul lui, să defaime pe Dumnezeul cel viu şi să-L hulească cu vorbele pe care le-a auzit Domnul Dumnezeul tău. Adu dar rugăciune pentru cei ce au rămas şi se află printre cei vii!""
[24] " Şi au venit slugile regelui Iezechia la Isaia,
[25] " Iar Isaia le-a zis: ""Aşa să ziceţi domnului vostru: Aşa grăieşte Domnul: Nu te teme de vorbele ce le-ai auzit şi cu care M-au hulit pe Mine slugile regelui Asiriei.