[1] Fraţilor, dorinţa inimii mele şi rugăciunea mea către Dumnezeu pentru Israeliţi, este să fie mîntuiţi.
[2] Le mărturisesc că ei au rîvnă pentru Dumnezeu, dar fără pricepere:
[3] pentrucă, întrucît n-au cunoscut neprihănirea, pe care o dă Dumnezeu, au căutat să-şi pună înainte o neprihănire a lor înşişi, şi nu s'au supus astfel neprihănirii, pe care o dă Dumnezeu.
[4] Căci Hristos este sfîrşitul Legii, pentruca oricine crede în El, să poată căpăta neprihănirea.
[5] În adevăr, Moise scrie că omul care împlineşte neprihănirea, pe care o dă Legea, va trăi prin ea.
[6] Pe cînd iată cum vorbeşte neprihănirea, pe care o dă credinţa:,,Să nu zici în inima ta:,Cine se va sui în cer?` (Să pogoare adică pe Hristos din cer).
[7] Sau:,Cine se va pogorî în Adînc?` (Să scoale adică pe Hristos din morţi).
[8] Ce zice ea deci?,Cuvîntul este aproape de tine: în gura ta şi în inima ta.` Şi cuvîntul acesta este cuvîntul credinţei, pe care -l propovăduim noi.
[9] Dacă mărturiseşti deci cu gura ta pe Isus ca Domn, şi dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L -a înviat din morţi, vei fi mîntuit.
[10] Căci prin credinţa din inimă se capătă neprihănirea, şi prin mărturisirea cu gura se ajunge la mîntuire,
[11] după cum zice Scriptura:,Oricine crede în el, nu va fi dat de ruşine.`
[12] În adevăr, nu este nici o deosebire între Iudeu şi Grec; căci toţi au acelaş Domn, care este bogat în îndurare pentru toţi cei ce -L cheamă.
[13] Fiindcă,oricine va chema Numele Domnului, va fi mîntuit.`
[14] Dar cum vor chema pe Acela în care n'au crezut? Şi cum vor crede în Acela, despre care n'au auzit? Şi cum vor auzi despre El fără propovăduitor?
[15] Şi cum vor propovădui, dacă nu sînt trimeşi? După cum este scris:,Cît de frumoase sînt picioarele celor ce vestesc pacea, ale celor ce vestesc Evanghelia!`
[16] Dar nu toţi au ascultat de Evanghelie. Căci Isaia zice:,Doamne, cine a crezut propovăduirea noastră?`
[17] Astfel, credinţa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvîntul lui Hristos.
[18] Dar eu întreb:,N'au auzit ei?` Ba da; căci,glasul lor a răsunat prin tot pămîntul, şi cuvintele lor au ajuns pînă la marginile lumii.`
[19] Dar întreb iarăş:,N'a ştiut Israel lucrul acesta?` Ba da; căci Moise, cel dintîi, zice:,Vă voi întărîta la pizmă prin ceeace nu este neam, vă voi aţîţa mînia printr-un neam fără pricepere.`
[20] Şi Isaia merge cu îndrăzneala pînă acolo că zice:,Am fost găsit de ceice nu Mă căutau; M'am făcut cunoscut celor ce nu întrebau de Mine.`
[21] Pe cînd, despre Israel zice:,Toată ziua Mi-am întins mînile spre un norod răzvrătit şi împotrivitor la vorbă.`