[1] Isus a luat cuvîntul, şi le -a vorbit iarăş în pilde. Şi a zis:
[2] ,,Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat, care a făcut nuntă fiului său.
[3] A trimes pe robii săi să cheme pe cei poftiţi la nuntă; dar ei n'au vrut să vină.
[4] A trimes iarăş alţi robi, şi le -a zis:,Spuneţi celor poftiţi:,,Iată că am gătit ospăţul meu; juncii şi vitele mele cele îngrăşate au fost tăiate; toate sînt gata, veniţi la nuntă.`
[5] Dar ei, fără să le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui, şi altul la negustoria lui.
[6] Ceilalţi au pus mîna pe robi, şi-au bătut joc de ei, şi i-au omorît.
[7] Cînd a auzit împăratul s'a mîniat; a trimes oştile sale, a nimicit pe ucigaşii aceia, şi le -a ars cetatea.
[8] Atunci a zis robilor săi:,Nunta este gata; dar cei poftiţi n'au fost vrednici de ea.
[9] Duceţi-vă dar la răspîntiile drumurilor, şi chemaţi la nuntă pe toţi aceia pe cari -i veţi găsi.`
[10] Robii au ieşit la răspîntii, au strîns pe toţi pe cari i-au găsit, şi buni şi răi, şi odaia ospăţului de nuntă s'a umplut de oaspeţi.
[11] Împăratul a intrat să-şi vadă oaspeţii; şi a zărit acolo pe un om, care nu era îmbrăcat în haina de nuntă.
[12] ,Prietene,` i -a zis el,,cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?` Omul acela a amuţit.
[13] Atunci împăratul a zis slujitorilor săi:,Legaţi -i mînile şi picioarele, şi luaţi -l şi aruncaţi -l în întunerecul de afară; acolo va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor.
[14] Căci mulţi sînt chemaţi, dar puţini sînt aleşi.``
[15] Atunci Fariseii s'au dus şi s'au sfătuit cum să prindă pe Isus cu vorba.
[16] Au trimes la El pe ucenicii lor împreună cu Irodianii, cari I-au zis:,,Învăţătorule, ştim că eşti adevărat, şi că înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ţi pese de nimeni, pentrucă nu cauţi la faţa oamenilor.
[17] Spune-ne dar, ce crezi? Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?``
[18] Isus, care le cunoştea vicleşugul, a răspuns:,,Pentruce Mă ispitiţi, făţarnicilor?
[19] Arătaţi-Mi banul birului.`` Şi ei I-au adus un ban (Greceşte: dinar.).
[20] El i -a întrebat:,,Chipul acesta şi slovele scrise pe el, ale cui sînt?``
[21] ,,Ale Cezarului,`` I-au răspuns ei. Atunci El le -a zis:,,Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!``
[22] Miraţi de cuvintele acestea, ei L-au lăsat, şi au plecat.``
[23] În aceeaş zi, au venit la Isus Saducheii, cari zic că nu este înviere. Ei I-au pus următoarea întrebare:
[24] ,,Învăţătorule, Moise a zis:,Dacă moare cineva fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta fratelui său, şi să -i ridice urmaş.`
[25] Erau dar la noi şapte fraţi. Cel dintîi s'a însurat, şi a murit; şi, fiindcă n'avea copii, a lăsat fratelui său pe nevasta lui.
[26] Tot aşa şi al doilea, şi al treilea, pînă la al şaptelea.
[27] La urmă, după ei toţi, a murit şi femeia.
[28] La înviere, nevasta căruia din cei şapte va fi ea? Fiindcă toţi au avut -o de nevastă.
[29] Drept răspuns, Isus le -a zis:,,Vă rătăciţi! Pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.
[30] Căci la înviere, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii lui Dumnezeu în cer.
[31] Cît priveşte învierea morţilor, oare n'aţi citit ce vi s'a spus de Dumnezeu, cînd zice:
[32] ,Eu sînt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, şi Dumnezeul lui Iacov?` Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi ci al celor vii.``
[33] Noroadele, cari ascultau, au rămas uimite de învăţătura lui Isus.
[34] Cînd au auzit Fariseii că Isus a astupat gura Saducheilor, s'au strîns la un loc.
[35] Şi unul din ei, un învăţător al Legii, ca să -L ispitească, I -a pus întrebarea următoare:
[36] ,,Învăţătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?``
[37] Isus i -a răspuns:,,Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, şi cu tot cugetul tău.``
[38] ,,Aceasta este cea dintîi, şi cea mai mare poruncă.
[39] Iar a doua, asemenea ei, este:,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.`
[40] În aceste două porunci se cuprinde toată Legea şi Proorocii.``
[41] Pe cînd erau strînşi la un loc Fariseii, Isus i -a întrebat:
[42] Ce credeţi voi despre Hristos? Al cui fiu este?``,,Al lui David``, I-au răspuns ei.
[43] Şi Isus le -a zis:,,Cum atunci David, fiind însuflat de Duhul, Îl numeşte Domn, cînd zice:
[44] ,Domnul a zis Domnului Meu:,,Şezi la dreapta Mea, pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale?
[45] Deci, dacă David Îl numeşte Domn, cum este El fiul lui?``
[46] Nimeni nu I -a putut răspunde un cuvînt. Şi, din ziua aceea, n'a îndrăznit nimeni să -I mai pună întrebări.