[1] Iosif a dat următoarea poruncă economului casei lui:,,Umple cu merinde sacii oamenilor acestora, cît vor putea să ducă, şi pune argintul fiecăruia la gura sacului său.
[2] Să pui şi paharul meu, paharul de argint, la gura sacului celui mai tînăr, împreună cu argintul cuvenit pentru preţul grîului lui``. Economul a făcut cum îi poruncise Iosif.
[3] Dimineaţa, cum s'a crăpat de ziuă, au dat drumul oamenilor acestora împreună cu măgarii lor.
[4] Dar abia ieşiseră din cetate, şi nu se depărtaseră deloc de ea, cînd Iosif a zis economului său:,,Scoală-te, aleargă după oamenii aceia; şi, cînd îi vei ajunge, să le spui:,Pentruce aţi răsplătit binele cu rău?
[5] De ce aţi furat paharul din care bea domnul meu, şi de care se slujeşte pentru ghicit? Rău aţi făcut că v'aţi purtat astfel.``
[6] Economul i -a ajuns, şi le -a spus aceste cuvinte.
[7] Ei i-au răspuns:,,Domnule, pentruce vorbeşti astfel? Să ferească Dumnezeu pe robii tăi să fi săvîrşit o asemenea faptă!
[8] Iată, noi ţi-am adus din ţara Canaanului argintul, pe care l-am găsit la gura sacilor noştri; cum am fi putut să furăm argint sau aur din casa domnului tău?
[9] Să moară acela dintre robii tăi la care se va găsi paharul, şi noi înşine să fim robi ai domnului nostru!``
[10] El a zis:,,Fie după cuvintele voastre! Acela la care se va găsi paharul, să fie robul meu; iar voi veţi fi nevinovaţi.``
[11] Îndată, şi -a pogorît fiecare sacul la pămînt. Fiecare şi -a deschis sacul.
[12] Economul i -a scotocit, începînd cu cel mai în vîrstă şi sfîrşind cu cel mai tînăr; şi paharul a fost găsit în sacul lui Beniamin.
[13] Ei şi-au rupt hainele, şi -a încărcat fiecare măgarul, şi s'au întors în cetate.
[14] Iuda şi fraţii lui au ajuns la casa lui Iosif, pe cînd era el încă acolo, şi s'au aruncat cu faţa la pămînt înaintea lui.
[15] Iosif le -a zis:,,Ce faptă aţi făcut? Nu ştiţi că un om ca mine are putere să ghicească?``
[16] Iuda a răspuns:,,Ce să mai spunem domnului nostru? Cum să mai vorbim? Cum să ne mai îndreptăţim?`` Dumnezeu a dat pe faţă nelegiuirea robilor tăi. Iată-ne robi ai domnului nostru: noi, şi acela la care s'a găsit paharul.``
[17] Dar Iosif a zis:,,Să mă ferească Dumnezeu să fac aşa ceva! Omul la care s'a găsit paharul, va fi robul meu; dar voi, suiţi-vă înapoi în pace la tatăl vostru.``
[18] Atunci Iuda s'a apropiat de Iosif, şi a zis:,,Te rog, domnul meu, dă voie robului tău să spună o vorbă domnului meu, şi să nu te mînii pe robul tău! Căci tu eşti ca Faraon.
[19] Domnul meu a întrebat pe robii săi, zicînd:,,Mai trăeşte tatăl vostru, şi mai aveţi vreun frate?``
[20] Noi am răspuns domnului meu:,,Avem un tată bătrîn, şi un frate tînăr, copil făcut la bătrîneţa lui; băiatul acesta avea un frate care a murit, şi care era dela aceeaş mamă; el a rămas singur, şi tatăl lui îl iubeşte.``
[21] Tu ai spus robilor tăi:,,Aduceţi -l la mine ca să -l văd cu ochii mei.``
[22] Noi am răspuns domnului meu:,,Băiatul nu poate părăsi pe tatăl său; dacă -l va părăsi, tatăl său are să moară.``
[23] Tu ai spus robilor tăi:,,Dacă nu se va pogorî şi fratele vostru împreună cu voi, să nu-mi mai vedeţi faţa.``
[24] Cînd ne-am suit la tatăl meu, robul tău, i-am spus cuvintele domnului meu.
[25] Tatăl nostru a zis:,,Duceţi-vă iarăş să ne cumpăraţi ceva merinde.``
[26] Noi am răspuns:,,Nu putem să ne ducem; dar dacă fratele nostru cel tînăr va fi cu noi, ne vom duce; căci nu putem vedea faţa omului aceluia, de cît dacă fratele nostru cel tînăr va fi cu noi.``
[27] Robul tău, tatăl nostru, ne -a zis:,,Voi ştiţi că nevastă-mea mi -a născut doi fii.
[28] Unul a ieşit dela mine, şi cred că a fost sfîşiat negreşit de fiare, căci nu l-am mai văzut pînă astăzi.
[29] Dacă-mi mai luaţi şi pe acesta, şi i se va întîmpla vreo nenorocire, cu durere îmi veţi pogorî bătrîneţele în locuinţa morţilor.``
[30] Acum, dacă mă voi întoarce la robul tău, tatăl meu, fără să avem cu noi băiatul de sufletul căruia este nedeslipit sufletul lui,
[31] el are să moară, cînd va vedea că băiatul nu este; şi robii tăi vor pogorî cu durere în locuinţa morţilor bătrîneţele robului tău, tatăl nostru.
[32] Căci robul tău s'a pus chezăş pentru copil, şi a zis tatălui meu:,,Dacă nu -l voi aduce înapoi la tine, vinovat să fiu pentru totdeauna faţă de tatăl meu.``
[33] Îngăduie, dar, te rog, robului tău să rămînă în locul băiatului, ca rob al domnului meu; iar băiatul să se suie înapoi cu fraţii săi.
[34] Cum mă voi putea sui eu la tatăl meu, dacă băiatul nu este cu mine? Ah! să nu văd mîhnirea tatălui meu!``