[1] Astfel au fost sfîrşite cerurile şi pămîntul, şi toată oştirea lor.
[2] În ziua a şaptea Dumnezeu Şi -a sfîrşit lucrarea, pe care o făcuse; şi în ziua a şaptea S'a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse.
[3] Dumnezeu a binecuvîntat ziua a şaptea şi a sfinţit -o, pentrucă în ziua aceasta S'a odihnit de toată lucrarea Lui, pe care o zidise şi o făcuse.
[4] Iată istoria cerurilor şi a pămîntului, cînd au fost făcute.
[5] În ziua cînd a făcut Domnul Dumnezeu un pămînt şi ceruri, nu era încă pe pămînt nici un copăcel de cîmp şi nici o iarbă de pe cîmp nu încolţea încă: fiindcă Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pămînt şi nu era nici un om ca să lucreze pămîntul.
[6] Ci un abur se ridica de pe pămînt şi uda toată faţa pămîntului.
[7] Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărîna pămîntului, i -a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s'a făcut astfel un suflet viu.
[8] Apoi Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Eden, spre răsărit; şi a pus acolo pe omul pe care -l întocmise.
[9] Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pămînt tot felul de pomi, plăcuţi la vedere şi buni la mîncare, şi pomul vieţii în mijlocul grădinii, şi pomul cunoştinţei binelui şi răului.
[10] Un rîu ieşea din Eden şi uda grădina; şi de acolo se împărţea şi se făcea patru braţe.
[11] Numele celui dintîi este Pison; el înconjoară toată ţara Havila, unde se găseşte aur.
[12] Aurul din ţara aceasta este bun; acolo se găseşte şi bedelion şi piatră de onix.
[13] Numele rîului al doilea este Ghihon; el înconjoară toată ţara Cuş.
[14] Numele celui de al treilea este Hidechel: el curge la răsăritul Asiriei. Al patrulea rîu este Eufratul.
[15] Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l -a aşezat în grădina Edenului, ca s'o lucreze şi s'o păzească.
[16] Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta:,,Poţi să mănînci după plăcere din orice pom din grădină;
[17] dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănînci, căci în ziua în care vei mînca din el, vei muri negreşit.``
[18] Domnul Dumnezeu a zis:,,Nu este bine ca omul să fie singur; am să -i fac un ajutor potrivit pentru el.``
[19] Domnul Dumnezeu a făcut din pămînt toate fiarele cîmpului şi toate păsările cerului; şi le -a adus la om, ca să vadă cum are să le numească; şi orice nume pe care -l dădea omul fiecărei vieţuitoare, acela -i era numele.
[20] Şi omul a pus nume tuturor vitelor, păsărilor cerului şi tuturor fiarelor cîmpului; dar, pentru om, nu s'a găsit niciun ajutor, care să i se potrivească.
[21] Atunci Domnul Dumnezeu a trimes un somn adînc peste om, şi omul a adormit; Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui şi a închis carnea la locul ei.
[22] Din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie şi a adus -o la om.
[23] Şi omul a zis:,,Iată în sfîrşit aceea care este os din oasele mele şi carne din carnea mea! Ea se va numi, femeie, pentrucă a fost luată din om.``
[24] Deaceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevasta sa, şi se vor face un singur trup.
[25] Omul şi nevasta lui erau amîndoi goi, şi nu le era ruşine.