[1] Pavel, rob al lui Dumnezeu şi apostol al lui Iisus Hristos – ca să vestesc aleşilor lui Dumnezeu credinţa şi cunoaşterea adevărului dreptei credinţe,
[2] ca toţi să aibă nădejdea vieţii veşnice pe care Dumnezeu, care nu minte, a făgăduit-o mai înainte de toţi vecii;
[3] El, la timpul potrivit, şi-a făcut cunoscut cuvântul prin propovăduirea încredinţată mie, după porunca Mântuitorului nostru, Dumnezeu –
[4] către Tit, adevărat fiu în credinţa pe care o avem noi toţi împreună, har şi pace de la Dumnezeu Tatăl şi de la Hristos Iisus, Mântuitorul nostru.
[5] Pentru aceasta te-am lăsat în Creta, ca să pui în ordine lucrurile care au mai rămas de făcut şi să numeşti prezbiteri în fiecare cetate, aşa cum ţi-am poruncit.
[6] Prezbiterul trebuie să fie fără vină, bărbat al unei singure femei, având copii credincioşi, în afara oricărei învinuiri de depravare sau nesupunere.
[7] Căci episcopul trebuie să fie fără vină, ca administrator al lui Dumnezeu; să nu fie arogant, mânios, beţiv, violent sau lacom de câştig necinstit.
[8] Dimpotrivă, el trebuie să fie ospitalier, iubitor de bine, cumpătat, drept, cuvios, înfrânat,
[9] să se ţină cu tărie de cuvântul demn de încredere – cel învăţat, ca să fie în stare să îndemne în învăţătura sănătoasă şi să-i înfrunte pe cei care vorbesc împotriva ei.
[10] Pentru că sunt mulţi, mai ales dintre cei circumcişi, care sunt nesupuşi, palavragii şi înşelători;
[11] acestora trebuie să li se închidă gura, fiindcă pentru un câştig necinstit, ei răvăşesc familii întregi, învăţând ceea ce nu trebuie.
[12] Unul dintre ei, chiar un profet de-al lor, a spus: „Cretanii sunt întotdeauna mincinoşi, fiare rele, pântece leneşe”.
[13] Mărturia aceasta este adevărată. De aceea ceartă-i cu asprime, ca să fie sănătoşi în credinţă
[14] şi să nu se ia după basme iudaice şi după poruncile oamenilor care întorc spatele adevărului.
[15] Toate sunt curate pentru cei curaţi; însă pentru cei întinaţi şi necredincioşi nimic nu este curat, ci şi mintea şi conştiinţa le sunt întinate.
[16] Ei pretind că-l cunosc pe Dumnezeu, însă prin faptele lor îl neagă, fiind dezgustători, nesupuşi şi incapabili de vreun lucru bun.