[1] Cîntarea cîntărilor, făcută de Solomon.
[2] Să mă sărute cu sărutările gurii lui! Căci toate desmierdările tale sînt mai bune de cît vinul,
[3] mirodeniile tale au un miros plăcut. Numele tău este ca o mireasmă vărsată. De aceea te iubesc pe tine fetele!
[4] Trage-mă după tine! Şi haidem să alergăm! Împăratul mă duce în odăile lui... Ne vom veseli şi ne vom bucura de tine; vom lăuda desmierdările tale mai mult de cît vinul! Pe drept eşti iubit.
[5] Sînt neagră, dar sînt frumoasă, fiice ale Ierusalimului, cum sînt corturile Chedarului, şi cum sînt covoarele lui Solomon.
[6] Nu vă uitaţi că sînt aşa de negricioasă, căci m'a ars soarele. Fiii mamei mele s'au mîniat pe mine, şi m'au pus păzitoare la vii. Dar via frumuseţii mele n'am păzit -o.
[7] Spune-mi tu, pe care te iubeşte inima mea, unde îţi paşti oile, unde te odihneşti la amiază? Căci de ce să umblu ca o rătăcită pe la turmele tovarăşilor tăi? -
[8] Dacă nu ştii, o tu, cea mai frumoasă dintre femei, ieşi pe urmele oilor, şi paşte-ţi iezii lîngă colibele păstorilor.
[9] Cu iapa înhămată la carăle lui Faraon, te asemăn eu pe tine, scumpa mea.
[10] Ce frumoşi îţi sînt obrajii în mijlocul lănţişoarelor dela gît, şi ce frumos îţi este gîtul în mijlocul şirurilor de mărgăritare!
[11] Îţi vom face deci lănţişoare de aur, cu stropituri de argint. -
[12] Cît stă împăratul la masa lui, nardul meu îşi răspîndeşte mirosul.
[13] Prea iubitul meu îmi este ca un mănunchi de mir, care se odihneşte între ţîţele mele.
[14] Prea iubitul meu este pentru mine un strugure de măliniţă, din viile din En-Ghedi. -
[15] Ce frumoasă eşti, iubito, uite ce frumoasă eşti, cu ochii tăi de porumbiţă! -
[16] Ce frumos eşti, prea iubitule, ce plăcut eşti! Verdeaţa este patul nostru! -
[17] Cedrii sînt grinzile caselor noastre, şi chiparoşii sînt pardoselele noastre. -