[1] În adevăr, Legea, care are umbra bunurilor viitoare, nu înfăţişarea adevărată a lucrurilor, nu poate niciodată, prin aceleaşi jertfe, cari se aduc neîncetat în fiecare an, să facă desăvîrşiţi pe cei ce se apropie.
[2] Altfel, n'ar fi încetat ele oare să fie aduse, dacă cei ce le aduceau, fiind curăţiţi odată, n'ar mai fi trebuit să mai aibă cunoştinţă de păcate?
[3] Dar aducerea aminte a păcatelor este înoită din an în an, tocmai prin aceste jertfe;
[4] căci este cu neputinţă ca sîngele taurilor şi al ţapilor să şteargă păcatele.
[5] De aceea, cînd intră în lume, El zice:,,Tu n'ai voit nici jertfă, nici prinos; ci Mi-ai pregătit un trup;
[6] n'ai primit nici arderi de tot, nici jertfe pentru păcat.
[7] Atunci am zis:,,Iată-Mă (în sulul cărţii este scris despre Mine), vin să fac voia Ta, Dumnezeule!``
[8] După ce a zis întîi:,,Tu n'ai voit şi n'ai primit nici jertfe, nici prinoase, nici arderi de tot, nici jertfe pentru păcat``, (lucruri aduse toate după Lege),
[9] apoi zice:,,Iată-Mă, vin să fac voia Ta, Dumnezeule.`` El desfiinţează astfel pe cele dintîi, ca să pună în loc pe a doua.
[10] Prin această,,voie`` am fost sfinţiţi noi, şi anume prin jertfirea trupului lui Isus Hristos, odată pentru totdeauna.
[11] Şi, pe cînd orice preot face slujba în fiecare zi, şi aduce de multe ori aceleaşi jertfe, cari niciodată nu pot şterge păcatele,
[12] El, dimpotrivă, după ce a adus o singură jertfă pentru păcate, S'a aşezat pentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu,
[13] şi aşteaptă de acum ca vrăjmaşii Lui să -I fie făcuţi aşternut al picioarelor Lui.
[14] Căci printr'o singură jertfă El a făcut desăvîrşiţi pentru totdeauna pe cei ce sînt sfinţiţi.
[15] Lucrul acesta ni -l adevereşte şi Duhul sfînt. Căci, după ce a zis:
[16] ,,Iată legămîntul pe care -l voi face cu ei după acele zile, zice Domnul: voi pune legile Mele în inimile lor, şi le voi scrie în mintea lor``,
[17] adaugă:,,Şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele lor, nici de fărădelegile lor.``
[18] Dar acolo unde este iertare de păcate, nu mai este nevoie de jertfă pentru păcat.
[19] Astfel dar, fraţilor, fiindcă prin sîngele lui Isus avem o intrare slobodă în Locul prea sfînt,
[20] pe calea cea nouă şi vie, pe care ne -a deschis -o El, prin perdeaua din lăuntru, adică trupul Său: -
[21] şi fiindcă avem un Mare preot pus peste casa lui Dumnezeu,
[22] să ne apropiem cu o inimă curată, cu credinţă deplină, cu inimile stropite şi curăţite de un cuget rău, şi cu trupul spălat cu o apă curată.
[23] Să ţinem fără şovăire la mărturisirea nădejdii noastre, căci credincios este Cel ce a făcut făgăduinţa.
[24] Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste şi la fapte bune.
[25] Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alţii, şi cu atît mai mult, cu cît vedeţi că ziua se apropie.
[26] Căci, dacă păcătuim cu voia, după ce am primit cunoştinţa adevărului, nu mai rămîne nici o jertfă pentru păcate,
[27] ci doar o aşteptare înfricoşată a judecăţii, şi văpaia unui foc, care va mistui pe cei răzvrătiţi.
[28] Cine a călcat Legea lui Moise, este omorît fără milă, pe mărturia a doi sau trei martori.
[29] Cu cît mai aspră pedeapsă credeţi că va lua cel ce va călca în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, va pîngări sîngele legămîntului, cu care a fost sfinţit, şi va batjocori pe Duhul harului?
[30] Căci ştim cine este Cel ce a zis:,,A Mea este răzbunarea, Eu voi răsplăti!`` Şi în altă parte:,,Domnul va judeca pe poporul Său.``
[31] Grozav lucru este să cazi în mînile Dumnezeului celui viu!
[32] Aduceţi-vă aminte de zilele dela început, cînd, după ce aţi fost luminaţi, aţi dus o mare luptă de suferinţe:
[33] pe de o parte, eraţi puşi ca privelişte în mijlocul ocărilor şi necazurilor, şi pe de alta, v'aţi făcut părtaşi cu aceia cari aveau aceeaş soartă ca voi.
[34] În adevăr, aţi avut milă de cei din temniţă şi aţi primit cu bucurie răpirea averilor voastre, ca unii cari ştiţi că aveţi în ceruri o avuţie mai bună, care dăinuieşte.
[35] Să nu vă părăsiţi dar încrederea voastră, pe care o aşteaptă o mare răsplătire!
[36] Căci aveţi nevoie de răbdare, ca, după ce aţi împlinit voia lui Dumnezeu, să puteţi căpăta ce v'a fost făgăduit.
[37] ,,Încă puţină, foarte puţină vreme``, şi,,Cel ce vine va veni, şi nu va zăbovi.
[38] Şi cel neprihănit va trăi prin credinţă: dar dacă dă înapoi, sufletul Meu nu găseşte plăcere în el.``
[39] Noi însă nu sîntem din aceia cari dau înapoi ca să se peardă, ci din aceia cari au credinţă pentru mîntuirea sufletului.