[1] Pavel, Silvan şi Timotei către biserica tesalonicenilor, în Dumnezeu Tatăl şi în Domnul Iisus Hristos: har vouă şi pace!
[2] Îi mulţumim mereu lui Dumnezeu pentru voi toţi, pomenindu-vă fără încetare în rugăciunile noastre,
[3] când ne amintim de lucrarea credinţei, de strădania iubirii şi de răbdarea nădejdii voastre în Domnul nostru Iisus Hristos înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru.
[4] Noi ştim, fraţi iubiţi de Dumnezeu, cum aţi fost aleşi,
[5] fiindcă evanghelia noastră nu a ajuns la voi numai prin cuvânt, ci şi cu putere, prin Duhul Sfânt şi cu deplină convingere, pentru că ştiţi cum am fost între voi, pentru voi.
[6] Iar voi ne-aţi urmat în toate, pe noi şi pe Domnul, primind cuvântul cu bucuria Duhului Sfânt în multe necazuri,
[7] astfel încât aţi devenit un exemplu pentru toţi credincioşii din Macedonia şi Ahaia.
[8] Căci, de la voi, cuvântul Domnului a răsunat nu numai în Macedonia şi în Ahaia, ci credinţa voastră în Dumnezeu s-a răspândit pretutindeni, aşa încât nici nu mai este nevoie să vorbim despre acest lucru.
[9] Şi ei înşişi povestesc despre noi ce fel de primire am avut la voi şi cum v-aţi întors la Dumnezeu de la idoli, ca să-i slujiţi Dumnezeului celui Viu şi adevărat
[10] şi ca să-l aşteptaţi din ceruri pe Fiul său, pe care El l-a înviat din morţi, pe Iisus, Cel ce ne mântuieşte de mânia care va veni.