Poate deveni Viktor Orbán secretar general al ONU?

Chestiunea a devenit intens dezbătută în mediile de informare și printre experți - aceasta după ce The Wall Street Journal a relatat că Washingtonul l-a încurajat pe fostul prim-ministru ungar să se înscrie în cursa pentru conducerea organizației mondiale. Însă drumul până acolo pare destul de complicat. Iar piedicile în calea lui Orbán ar putea veni chiar din Europa.

Articolul din The Wall Street Journal (WSJ) a stârnit un val de comentarii. Mai ales că, potrivit ziarului, Rusia și China ar fi deschise să îi susțină candidatura fostului prim-ministru de la Budapesta.

Fără îndoială, informația nu a picat deloc bine în Europa, unde Viktor Orbán a fost considerat ani la rândul un adevărat paria. Iar o susținere comună din partea Washingtonului, Beijingului și Moscovei nu a putut decât să amplifice îngrijorările.

În definitiv, ar fi același trio care ar urma să se reunească în câteva săptămâni în China și să stabilească soarta Ucrainei, peste capul acestei țări și al Europei întregi, cel mai probabil în condiții strategice favorabile rușilor și în condiții financiare plăcute lui Donald Trump și apropiaților săi.

Este ceea ce același ziar The Wall Street Journal a numit o nouă Yaltă - amintind de conferința din 1944 care a dus la împărțirea Europei în sfere de influență după cel de-al doilea război mondial.

 

Citeste siNoua ”Yalta” din China și sfârșitul Occidentului

 

Dar cum este ales secretarul general?

Candidatul poate fi susținut de un stat sau un grup de state. Propunerea necesită în primul rând recomandarea din partea Consiliului de Securitate al ONU, care are 15 membri.

Un candidat are nevoie de cel puțin nouă voturi. Dar mai ales să nu primească vreun un veto din partea oricăruia dintre cei cinci membri permanenți: Statele Unite, Rusia, China, Regatul Unit și Franța. Ulterior, Adunarea Generală a ONU îl numește pe secretarul general, în urma recomandării Consiliului.

În ce privește Consiliul de Securitate, Viktor Orbán s-ar putea baza pe susținerea Statelor Unite, Rusiei și Chinei, însă problemele ar veni de la Londra și Paris. Un singur veto din aceste două capitale și candidatura sa ar fi blocată.

Ar fi o sfidare din partea întregii Europe la adresa celor trei mari puteri despre care unii spun că ar vrea să-și împartă lumea.

În orice caz, după cum relatează publicația Hungarian Conservative, Orbán este interesat, dar încă reticent să intre în cursă fără o perspectivă realistă de a câștiga.

Se preconizează că un eventual anunț ar putea fi amânat până după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA.

Până atunci, să notăm și declarația ironică a premierului polonez Donald Tusk, invitat luni de către presa din țara sa să comenteze eventuala nominalizare a lui Viktor Orban.

Întrebat despre articolul din WSJ, Tusk a zâmbit și a spus că  ”nu de mult”, Orbán era candidat la președinția Comisiei Europene.

”Asta mi se pare la fel de amuzant ca și acel prim zvon”, a declarat Tusk, făcând referire la o informație falsă anterioară, conform căreia fostul lider ungar ar fi urmat să devină președinte al instituției de la Bruxelles.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România