În prezentarea oferită de Nicușor Dan liderilor europeni sunt pasaje, informații și probe din rechizitoriul Parchetului în dosarul Georgescu – Potra (HotNews)

Nicușor Dan eliberează din funcții 6 din 11 consilieri prezidențiali / Noile nominalizări vor fi făcute luni și intră în vigoare de la 1 noiembrie (G4Media) - Dobânzile sufocă deja bugetul – România, pe locul trei în UE la ponderea lor față de venituri: 1/3 din alocările suplimentare de la rectificare s-a dus pe costurile de finanțare – de trei ori mai mult decât a bugetat guvernul Ciolacu (CursDeGuvernare) - Peste 20 de ani de haos. Statul român le-a promis tinerilor pământ pentru case, dar nu știe câte terenuri are și nici câte cereri există (PressOne)

SURSE Nicușor Dan eliberează din funcții 6 din 11 consilieri prezidențiali / Noile nominalizări vor fi făcute luni și intră în vigoare de la 1 noiembrie (G4Media)

Președintele Nicușor Dan îi va demite din funcții pe șase din cei 11 consilieri prezidențiali pe care îi are în prezent, conform surselor consultate de G4Media.

Președintele Dan ar urma să semneze decretele pentru demiterea consilierilor și să facă noile nominalizări luni, 6 octombrie. Noii consilieri își vor prelua mandatele începând de la 1 noiembrie.

Printre cei vizați de schimbări ar fi Cristian Diaconescu, Luminița Odobescu, Mariana Costea, Cătălin Galer, Gabriel Pișcociu, Lenuța Cobuz.

Conform informațiilor G4Media, diplomatul Marius Lazurca și avocatul Cosmin Soare Filatov ar urma să fie numiți consilieri prezidențiali de Nicușor Dan.

Numele fostului premier Ludovic Orban este, de asemenea, vehiculat pentru un post de consilier prezidențial care ar putea fi numit tot săptămâna aceasta.

Un alt nume vehiculat pentru un post de consilier prezidențial este diplomatul și profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, de la Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

În prezentarea oferită de Nicușor Dan liderilor europeni sunt pasaje, informații și probe din rechizitoriul Parchetului în dosarul Georgescu – Potra (HotNews)

Prezumția de nevinovăție presupune că autoritățile statului, adică președintele Nicușor Dan în acest caz, nu pot prezenta pe cineva drept vinovat, pe Călin Georgescu în acest caz, înainte de o condamnare definitivă.

Nicușor Dan a afirmat că liderii europeni prezenți joi, 2 octombrie, la Copenhaga au fost atât de impresionați de prezentarea făcută de el încât i-au cerut copii ale raportului și i-au spus că sunt nerăbdători să le citească în avion. 

S-a inaugurat astfel sala de judecată în avans, aflată la 13.000 de metri altitudine și populată cu politicieni, nu cu judecători. Șefi de stat și de guvern au citit elemente din rechizitoriu înaintea instanței, iar cetățenii au fost anunțați de către președintele României că vinovații au fost declarați aprioric, pe bază de PowerPoint, scrie jurnalistul Cătălin Tolontan pe pagina HotNews. 

Dobânzile sufocă deja bugetul – România, pe locul trei în UE la ponderea lor față de venituri: 1/3 din alocările suplimentare de la rectificare s-a dus pe costurile de finanțare – de trei ori mai mult decât a bugetat guvernul Ciolacu (CursDeGuvernare)

Cu un nivel de 7,5% din PIB în 2025, România se află pe locul trei la nivel european în privința ponderii dobânzilor în buget, în spatele unor state precum Ungaria (țara cu cele mai ridicate costuri de împrumut din UE din cauza crizei financiare în care se află, survenită în contextul blocării finanțării europene) și Italia (stat cu o datorie publică de aproape trei ori mai mare decât cea a României).

Bulgărele costurilor de finanțare riscă să afecteze perspectivele de dezvoltare ale României, acaparând o parte tot mai consistentă a cheltuielilor bugetare și lăsând tot mai puțin loc pentru domenii precum sănătate, educație sau investiții. Datoria publică este rostogolită, dar costurile sale de finanțare împovărează tot mai mult bugetul public.

La rectificarea aprobată joi, cele mai mai alocări suplimentare de cheltuieli, circa 12,4 mld. lei, au fost pentru plata dobânzilor, detaliază CursDeGuvernare.

Peste 20 de ani de haos. Statul român le-a promis tinerilor pământ pentru case, dar nu știe câte terenuri are și nici câte cereri există (PressOne)

Din 2003, în România există o lege prin care tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani pot primi, gratuit, teren pentru a-și construi o casă.

Promisiunea este generoasă: în funcție de localitate, aceștia pot primi teren cu suprafețe între 150 și 1.000 mp.

La aproape un sfert de secol de la adoptarea legii, nimeni nu știe concret câte cereri au fost soluționate și câte loturi de pământ au și fost atribuite. 

De exemplu, în orașe precum Brașov, Craiova și Oradea sunt, în total, 120 de cereri care așteaptă să fie soluționate. Motivul? Nu există teren disponibil, spun autoritățile locale la solicitarea PressOne. 

În Constanța, sunt persoane care așteaptă de mai bine de 13 ani să primească pământ pentru casă, timp în care primăria le-ar fi cerut șpagă pentru atribuirea terenului.

Cum s-a ajuns aici? Cu toate că primăriile sunt obligate anual să trimită către autoritatea centrală rapoarte cu stadiul aplicării legii, acest lucru nu s-a întâmplat, iar la nivel central „nu există o astfel de situație”, reiese dintr-un răspuns oficial trimis PressOne.

În lipsa unei centralizări, atribuirea terenurilor rămâne exclusiv la latitudinea autorităților locale care pot chiar impune „criterii suplimentare” față de cele din lege, cum este, de exemplu, cazul în Timișoara, unde prioritate au tinerii care s-au căsătorit.